Liderii lumii încep duminică, la Glasgow, a 26-a conferință ONU la vârf privind schimbările climatice (UN Convention on Climate Change, COP26), încă sub semnul semieșecului summitului G20 de la Roma. Acolo, Australia, India, China și Rusia s-au opus unei declarații care să anunțe sfârșitul utilizării cărbunelui.
Folosirea cărbunelui este responsabilă pentru 44% din emisiile de gaze de seră (mai ales bioxid de carbon, CO2), care provoacă încălzirea globală.
Fenomenul duce la fenomene meteo extreme tot mai dramatice pentru civilizația umană, a dezvăluit un recent raport al Grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor (IPCC).
Ca urmare, ținta summitului de la Glasgow ar trebui să fie reducerea plafonului încălzirii globale la 1,5 grade Celsius față de nivelurile preindustriale, de la 2% cât se stabilise la COP25, în 2015, la Paris.
(Citește și: „Summitul G20 de la Roma riscă să pregătească semieșecul conferinței climatice ONU de la Glasgow”)
Totuși, informații de ultimă oră spuncă liderii G20 au fost de acord să susțină plafonarea la 1,5 °C, mai ales că nici aceasta s-ar putea să nu fie de ajuns, după opoziția de la Roma a marilor exportatori de cărbune
Șansele ca la Glasgow să se ajungă la un compromis cresc, chiar dacă acesta ar putea să nu fie la fel de spectaculos ca acela de la Paris, când s-a reușit stabilirea celui dintâi plafon, sever deși imprecis: „sub 2 °C și preferabil 1,5 °C”.
Mizele COP26 de la Glasgow
Ar trebui ca țările să prezinte obiective ambițioase de reducere a emisiilor pentru 2030, care să le alinieze la atingerea unui nivel net al emisiilor de CO2 egal cu zero până în 2050.
Altfel, un eșec al conferinței ONU de la Glasgow ar fi catastrofal, avertiza în vară ministrul britanic al Mediului.
Și, potrivit planurilor, cea dintîi cale este tocmai accelerarea eliminarea treptată a cărbunelui. Ar mai fi:
- reducerea defrișărilor;
- stimularea investițiilor în energie regenerabilă;
- accelarea trecerii la vehicule electrice;
- protecția ecosistemelor, a habitatelor naturale și a comunităților vulnerabile:
- respectarea promisiunii țărilor dezvoltate de a mobiliza cel puțin 100 de miliarde de dolari pentru investiții în proiecte climatice;
- aplicarea regulilor stabilite prin Acordul de la Paris, prin colaborarea dintre guverne, companii și societatea civilă.
Poziția României
Liderii țărilor lumii vor prezenta declarațiile naționale, prin care indică direcțiile preferate pentru negocierile tehnice care vor urma în următoarele două săptămâni.
Declarația Națională a României din acest an evidențiază rolul oamenilor și al naturii în combaterea schimbărilor climatice, într-o abordare integrată de combatere a schimbărilor climatice, potrivit Digi24.
Este necesar un complex de măsuri din care se remarcă:
- soluții bazate pe natură în procesul de captare a carbonului,
- tehnologii verzi care să reducă emisiile din sectorul energetic și industrial,
- schimbarea comportamentului prin conștientizarea și
- educarea cu privire la problematica schimbărilor climatice.
România va susține la COP26 poziția comună a UE, respectiv ținta de 1,5 grade Celsius și mesajul politic „puternic, clar și orientat spre acțiune pentru a îndeplini obiectivele Acordului de la Paris”, concentrat pe accelerarea reducerii emisiilor în acest deceniu.
Astfel, președintele Klaus Iohannis va reitera:
- determinarea României de a respecta angajamentele prevăzute prin Acordul de la Paris,
- angajamentul față de ținta europeană de reducere a emisiilor cu 55% față de 1990, până în 2030,
- obiectivul neutralității climatice în UE până în 2050,
- creșterea angajamentelor interne ale UE prin pachetul legislativ Fit for 55, aflat în proces de negociere.
- respectarea principiilor de echitate, solidaritate, flexibilitate și integritate de mediu.
Klaus Iohannis și echipa de miniștri și tehnicieni care îl însoțește vor participa la evenimente în format multilateral pe tema soluțiilor bazate pe natură, va avea întâlniri bilaterale pentru a discuta în ce măsură soluțiile digitale pot sprijini agenda climatică, pentru a discuta educația pentru climă și mediu sau rolul tehnologiilor noi în reducerea de emisii în sectorul energetic și al transportului.
La Glasgow trebuie finalizate regulile de aplicare a acordului din 2015 de la Paris
COP26 are ca scop finalizarea regulilor de operaționalizare a Acordului de la Paris: un cadru de transparență, mecanismele internaționale de piață și alinierea duratelor de angajament
UE și România vor accentua importanța legăturii dintre acțiunile de atenuare și adaptare la schimbările climatice
Eforturile de adaptare trebuie amplificate pentru a limita impactul schimbărilor climatice: inundații, alunecări de teren, secetă, incendiile de vegetație.
Pe Pământ căldura este astăzi mai mare cu cel puțin un grad Celsius față de era preindustrială, iar proiecțiile pe viitor arată că planeta se va încălzi până în 2100 într-un ritm accelerat, cu valori cuprinse între 1,5 grade Celsius și 4 sau chiar 5 grade Celsius.
Imprecizia estimării este dată în principal de politicile pe care le vor lua guvernele lumii pentru a limita emisiile de gaze cu efect de seră. Prin urmare, încălzirea globală va fi mult mai puternică pe continente.
Ce se va întâmpla în România
Deja temperatura din țara noastră este cu 2,4 grade Celsius mai mare decât acum 60 de ani, potrivit Roxanei Bojariu, președinte al consiliului științific în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie, citată de DIGI24
Ce se va întâmpla până în anul 2100:
- Temperatura va crește în mediu pe întreg teritoriul țării, aceste creșteri nu vor fi însă uniforme.
- Va avea mai puține zile cu ploi, însă în zilele cu ploaie precipitațiile vor fi abundente.
- Se va reduce drastic a grosimea stratului de zăpadă.
- Va avea o creștere a numărului de fenomene extreme.
- Va avea în continuare 4 anotimpuri, caracteristicile acestora se pot schimba însă.
- De asemenea, în mediul urban schimbările climatice vor exacerba efectele fenomenului numit insula de căldură urbană, ce deja afectează mari orașe precum Bucureștiul.
Dezbaterile din cadrul COP26 vor avea loc în jurul promisiunilor făcute în 2015, când aproape 200 de lideri mondiali au semnat Acordul Climatic de la Paris, dar deja țintele de verde „ambițioase” asumate de state sunt de 7 ori mai mici decât cele asumate atunci.
