Liderii celor mai bogate 20 de țări ale lumii (G20) urmează să încerce, sâmbătă și duminică, la Roma, să găsească soluții la pozițiile diferite privind schimbările climatice, în afară de cele privind impozitul minim global pe profitul multinaționalelor.
Astfel încât să mai rămână șanse ca „să voteze” pentru reducerea plafonului încălzirii globale la 1,5 grade Celsius, când vor merge la Glasgow, săptămâna viitoare, la summitul ONU pe aceași temă (UN Convention on Climate Change, COP26).
Șansele sunt însă reduse de absența foarte probabilă a președinților Xi Jinping, Vladimir Putin și Recep Erdogan.
În 2015, summitul ONU climatic anterior ajunsese la succesul relativ al unei ținte de „sub 2 °C și preferabil 1,5 °C” de creștere maximă acceptabilă a încălzirii globale peste nivelurile pre-industriale ale omenirii.
Între timp, rapoartele ONU au arătat că țintele „de verde” asumate de state sunt de 7 ori mai mici decât cele prevăzute în Acordul de la Paris, deși situația este mult mai dramatică decât se știa atunci.
Termenul 2050 pus între paranteze
Italia, gazda G20, speră să se ajungă înainte de Glasgow la un acord privind pragul 1,5 °C.
Sigură nu pare, însă, decât poziția comună privind stoparea finanțării exploatărilor de cărbune în lume, potrivit unui draft al declarației care va fi semnată de liderii prezenți la Roma, citat de Politico și Reuters.
Țările G7 conveniseră deja din mai, să nu mai finanțeze proiectele de cărbune.
Ideea angajamentului de a nu mai finanța cărbunele pare că l-ar împiedica pe liderul chinez Xi Jinping să mai vină la Roma.
Iată de ce încă se va mai negocia dacă în declarația comună G20 de la Roma să se specifice că 2050 este anul atingerii pragului zero de emisii nete poluante. Și iată de ce este între paranteze, deocamdată, termenul 2050 pentru obiectivul „emisii nete zero”.
China, cel mai mare poluator al lumii, ar vrea ca termenul să fie 2060. Țările G20 sunt sursa a mai mult de 80% din emisiile de gaze de seră, cam aceeași proporție cu care la produsul intern brut global, cu 60% din populația lumii.
Miza de 1,5 °C
Draftul declarației comune a G20 nu arată un angajament decisiv, ci spune că țările semnatare „recunosc că impactul climatic al pragului 1,5 °C este mai mic de cât cel de 2 °C și că trebuie luate măsuri imediate pentru a menține (atingerea) lui la îndemână”.
După care urmează, în draft, fraza în care 2050 este pus între paranteze: „Recunoaștem relevanța cheie a atingerii pragului zero de emisii globale nete de gaze cu efect de seră sau a neutralității carbonului până în (2050)”, potrivit Reuters.
Dacă G20 nu se angajează asupra acestor două puncte: – 1,5 grade Celsius şi neutralitatea carbonului , „n-avem nici o speranţă să atingem obiectivele” Acordului de la Paris, potrivit cercetătorului Antony Froggatt, de la Institutul Chatham House, citat de de AFP și News.ro.
Impozitul global minim pe profit și multilateralismul
G20 Roma ar urma, totuși, să înregistreze succesul aprobării impozitul minim global de 15% pe profitul multinaţionalelor, după acordul OCDE. Ce va urma apoi va fi mai dificil: implementarea în reglementările naționale ale lumii.
De asemenea, de la președintele Joe Biden este așteptată schimbarea atitudinii izolaționiste a predecesorului său. Mai ales că la summit va fi prezent și Barack Obama.
Premierul italian Mario Draghi crede că summitul G20 „marchează revenirea multilateralismului, după anii sumbri de izolaţionism şi de izolare din cauza crizei sanitare”.
„Vom discuta despre mizele cele mai complexe ale veremii noastre, cu obiectivul de a găsi soluţii ambiţioase şi împărtăşite”, spunea Mario Draghi miercuri.
Prezența la cele două mari reuniuni de la Roma și Glasgow este marcată de alte interese decât cele de pe agenda oficială.
În timp ce Vladimir Putin va lipsi, ca să „arate dispreţul relativ faţă de acest tip de organizaţie, după ce a fost dat afară din G7+1 (…), Xi Jinping vrea să arate că nu se grăbeşte foarte tare să fie alături de Joe Biden”, spune Bertrand Badie, un profesor de la Universités à Sciences Po Paris. În ceea ce-l priveşte pe Putin, este un pic mai subtil.
„Putin, la fel ca Xi, ar prefera să facă parte din alt tip de structuri, ca Organizaţia Cooperării de la Shanghaï”, înfiinţată în 2001 de Beijing şi Moscova.
Cât despre Recep Tayyip Erdogan, acesta speră să se întâlnească cu preşedintele american, dar că acest lucru va avea loc, mai sigur, la Glasgow, având ca principal subiect avionul F-35.
În fine, la Roma va fi ultimul summit G20 al cancelarului german Angela Merkel,care îl va lua cu el pe probabilul său succesor, social-democratul Olaf Scholz, ministrul Finanţelor în Guvernul în exerciţiu.
