Țintele de verde ”ambițioase” asumate de state sunt de 7 ori mai mici decât cele prevăzute în Acordul de la Paris – Raport ONU

Planurile asumate de guvernele din întreaga lume de a reduce emisiile de dioxid de carbon sunt mult sub nivelul necesar pentru a evita schimbări climatice periculoase, avertizează Programul ONU pentru Mediu (UNEP). Angajamentele ţărilor privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ar trebui să fie de şapte ori ”mai ambiţioase” pentru a menține creşterea temperaturii globale sub nivelul de 1,5 grade Celsius, raportat la era postindustrială, arată studiul prezentat cu câteva zile înainte de începerea COP26, de la Glasgow.

Planeta s-ar fi încălzit deja cu 1,2 grade Celsius, susțin experții, iar planurile climatice actuale, inclusiv cele mai ambițioase, vor conduce la o creștere a temperaturii medii globale cu până la 2,7 grade Celsius.

Calculele din document susțin că emisiile ar urma să scadă cu doar 7,5% până în 2030, în timp ce pentru evitarea unei încălziri globale periculoase ar fi necesară o reducere de 30%, pentru atingerea obiectivului de +2°C, și de 55% pentru obiectivul de +1,5°C.

Această „scădere ar trebui să fie de patru ori mai mare pentru a fi compatibilă cu obiectivul de +2°C şi de aproape opt ori mai mare pentru a fi compatibilă cu obiectivul de +1,5°C, spune Anne Ohloff, coautoare a raportului.

„S-au făcut progrese (…), dar suntem foarte departe de locul în care ar trebui să fim”, a insistat ea.

Primele „contribuţii stabilite la nivel mondial” (NDC) pentru cei 200 de semnatari ai Acordului de la Paris vor duce planeta noastră spre o încălzire cu 3°C sau 4°C”, a adăugat aceasta.

Concluzia UNEP este că planurile naționale sunt modeste și, în plus, încă departe de a fi respectate și de a favoriza atingerea ”ambițiosului obiectiv” de doar +1,5 grade Celsius, stabilit prin Acordul de la Paris.

Calculele activiștilor ONU pe planurile naționale arată o încălzire cu 2,7 grade Celsius

Calculele pe ”contribuţiile determinate la nivel naţional” (NDC-uri) depuse de 143 de ţări şi cu promisiunile economice majore, neoficiale, făcute de anumite state, precum China, pentru anul 2030, omenirea se îndreaptă spre o încălzire a climei cu cel puţin 2,7°C.

Pe lângă aceste NDC-uri, care detaliază obiectivele pe termen scurt, 49 de state care reprezintă 57% din emisiile mondiale s-au angajat oficial să atingă neutralitatea carbonului la jumătatea secolului nostru (majoritatea în 2050, câteva în 2045 sau în 2060).

Aceste angajamente ar permite o scădere suplimentară de 0,5°C, deci omenirea ar trebui să ajungă la o încălzire a climei terestre cu 2,2°C, notează acelaşi raport.

Oamenii de ştiinţă avertizează însă în legătură cu riscul ca aceste previziuni să fie depăşite cu mult.

În primul rând, previziunile actuale pornesc de la premisa că angajamentele vor fi respectate, în condiţiile în care cele precedente nu au fost îndeplinite. Astfel, privite ca un grup unitar, ţările din G20 sunt pe cale să nu îşi respecte precedentele NDC-uri.

Luând în calcul toate NDC-urile, revizuite sau nu, ale celor 191 de ţări, emisiile ar urma să crească cu aproximativ 16% în 2030 comparativ cu 2010, în timp ce acestea ar trebui reduse cu 40% până în 2030 pentru a rămâne sub 1,5 ° C sau cu 25% pentru a rămâne la 2 grade Celsius.

Raportul estimează că există 66% şanse de a nu depăşi obiectivul de +2,2°C. Dar, în acelaşi scenariu, există „o probabilitate de peste 15% ca încălzirea climei să depăşească +2,5°C până la sfârşitul secolului şi o probabilitate puţin mai mică de 5% ca ea să depăşească +3°C°”.

„Este înfricoşător, căci acest lucru subliniază şi mai mult nevoia de a merge spre o încălzire cât mai redusă”, a subliniat Anne Ohloff.

„Lumea trebuie să se trezească” – directoarea UNEP

Inger Andersen, directoarea executivă a UNEP, a precizat că „nu trebuie să mai avem de-a face cu promisiuni, ci trebuie să vedem acțiuni reale din partea statelor”.

Conform acordului de la Paris din 2015, semnatarilor li se cere să prezinte noi planuri de reducere a emisiilor, cunoscute sub denumirea de contribuții determinate la nivel național sau NDC, la fiecare cinci ani, fiecare ”mai ambițios” decât ultimul.

„Pentru a avea o şansă să limităm încălzirea planetei la +1,5°C, avem la dispoziţie opt ani pentru a reduce cu aproape jumătate emisiile de gaze cu efect de seră: opt ani pentru a elabora planuri, să punem în practică politicile necesare şi, în final, să reuşim să le finalizăm. Timpul este periculos de scurt”, a declarat directoarea PNUE, Inger Anderson, într-un comunicat citat de Agerpres.

Andersen a spus că acești opt ani înseamnă „conceperea planurilor, punerea în aplicare a politicilor climatice și implementarea acestora”.

Opt ani vor fi necesari pentru a reduce emisiile anuale de 28 de gigatone (măsurate în cantităţi echivalente de CO2) până în 2030, în contextul în care angajamentele actuale le-ar reduce cu doar 4 gigatone, potrivit aceluiaşi raport. Numai emisiile de CO2 ar trebui să fie de 33 de gigatone în 2021.

Una dintre pârghiile de acţiune pentru reducerea emisiilor este renunţarea la energiile fosile, deosebit de poluante. Însă un alt raport al PNUE a arătat săptămâna trecută că previziunile mondiale privind producţia de carbon, petrol şi gaze naturale erau de două ori mai mari decât cele compatibile cu limitarea încălzirii climei la 1,5°C.

„Omenirea trebuie să se trezească în faţa pericolului iminent care ne ameninţă ca specie”, spune Inger Anderson.