La obiect

Ianuarie 2020 – scădere a inflației anuale la 3,6%

Creşterea preţurilor de consum în luna ianuarie 2020 a fost de 0,41%, similară cu cea din luna precedentă și sub jumătate din valoarea consemnată în… Mai mult

13.02.2020

La obiect

-2,3% la producția industrială pe 2019, după șapte luni consecutive pe minus din iunie încoace

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în decembrie 2019 o nouă scădere a producției industriale lunare, de -3,9% pe serie brută și -6,9%… Mai mult

12.02.2020

Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

Cronicile

Subiect de reflecție: Cu doar 40% din cifra de afaceri totală, capitalul autohton dă 60% din valoarea adăugată

de Marin Pana 26.1.2014

Într-o analiză anterioară asupra aportului investițiilor străine la economie, conchideam că, la 60% din cifra de afaceri totală, Investițiile Străine Directe (ISD) generează circa 25% din locurile de muncă, cu concluzia că miza, într-un atare criteriu, stă în productivitatea muncii.

Să vedem, însă, cum stau lucrurile cu valoarea adăugată brută (VAB): Investițiile străine directe (ISD)au generat 60% din cifra de afaceri a firmelor românești și aproape 40% din valoarea adăugată brută, potrivit datelor prelucrate de BNR în baza informațiilor publice ale INS. Ele sunt majoritare în sectorul industrial (mai puțin în producția de energie electrică, gaze și apă, unde dețin doar o treime din cifra de afaceri).

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Cea de a doua poziție dominantă a capitalului străin se regăsește în tehnologia informației și comunicații ( 66% din cifra de afaceri și aproape 73% din valoarea adăugată brută). Dezvoltarea rapidă a acestui sector este lăudabilă, inclusiv prin păstrarea în țară a unui număr mai mare dintre lucrători, dar ar fi de discutat asupra beneficiilor finale și pe termen lung.

Oarecum paradoxal pentru cetățenii din zonele urbane puternic populate, în comerț investițiile străine încă nu au dus la o pondere majoritară a cifrei de afaceri (doar 43,3%). Valoarea adăugată brută adusă de firme ISD din domeniu este, însă, mai redusă ca pondere în total (doar 34,8%). Ceea ce nu indică un lucru rău, ci o presiune mai mare în sensul reducerii prețurilor, printr-un adaos comercial sub media la nivel național.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

De aici apare în bună parte și nivelul mai redus al ponderii firmelor ISD în VAB decât cea înregistrată pentru cifra de afaceri (comerțul are cea mai mare pondere în cifra de afaceri, ci circa 50% peste industria prelucrătoare, următoarea clasată).

Totuși, același fenomen prezent în industrie (63,7% pondere în cifra de afaceri comparativ cu 56,5% la valoarea adăugată brută) are aspecte ce pot fi mai larg interpretate :

Prețurile la care sunt integrate componentele și subansamblele integrate în produsele finite depind de maximizarea profitului atât pentru firma care vinde produsul final (română sau străină) cât și pentru furnizorii adiacenți care operează în România. O apropiere între ponderile menționate ar permite beneficii mai însemnate păstrate la nivel local și un nivel de trai mai ridicat.

Dar ceea ce este valabil pentru tehnologia informației și comunicații, pentru hoteluri și restaurante, activități profesionale și servicii suport sau pentru construcții nu pare să funcționeze pentru industrie și transporturi. Explicația ar putea consta în costurile mai ridicate pentru obținerea produselor și, respectiv, furnizarea serviciilor.

(Citiți și: ”Investițiile străine directe: 25% din locurile de muncă și 60% din cifra de afaceri totală. Cheia e la productivitate”)

Totuși, simplificând, faptul că firmele fără ISD dau 60% din valoarea adăugată brută cu doar 40% din cifra de afaceri, iar cele cu ISD dau cam 40% din valoarea adăugată brută deși dețin 60% din cifra de afaceri ar trebui analizat mai pe larg de factori de decizie.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.1.2014

4 comentarii

  1. nelucraciun
    26.1.2014, 2:29 pm

    Concluzia dvs este logica, dar mai exista inca o explicatie. Nu-mi cereti probe, pentru ca nu le are nici guvernul.
    Firmele romanesti cu capital strain sunt, in general, filiale care produc in Romania si exporta in tara de origine. Cine stabileste pretul la care se exporta un anumit produs? Evident ei, ei hotarasc cum muta banul dintr-un buzunar in altul. Deci, transferul, in numeroase cazuri, se face prin export de la filiala catre firma mama, nu catre terti. In aceasta situatie, pretul este astfel stabilit incat sa nu genereze profit, care ar fi impozitat de statul roman. Vanzarea catre client o face firma mama, aceasta utilizeaza pretul de piata, care include si un profit corespunzator. Acest profit este impozitat de statul care gazduieste firma mama. TVA nu este. Taxe de export nu sunt. Ce ia de pe urma acestor transnationale statul roman? Impozitele si taxele aferente manoperei. Si inca cteva maruntisuri cum ar fi taxele pe cladiri si terenuri.
    Capitalul autohton exporta doar catre terti, la pretul pietei care, logic, include si un profit pentru care plateste taxe catre statul roman. Repet, capitalul autohton nu are cum sa scoata din cifra de afaceri valoarea adaugata cuprinzand profitul, pe cand la capitalul strain aceasta este o practica curenta.

  2. Ștefan A.
    28.1.2014, 12:26 am

    Domnule Nelu Craciun
    Mecanismul de “transfer pricing ” descris de dvs . e mult mai rafinat . De regula firma mama nu vinde direct filialei romanesti semifabricatele care vin asamblate . Pe filiera contabila se interpune o SRL (sau mai multe ) cu sedii in alte tari cu fiscalitate avantajoasa. Tip SRL in Olanda ,Luxemburg , insulele Jersey (paradis fiscal englez) si multe alte zone cu fiscalitate privilegiata . Exact la fel se procedeaza si la exportul produsului finit catre firma mama . De regula se vinde unor SRL “exotice” si care plaseaza marfa altor SRL din tarile de desfacere . Acest mecanism extrem de difus pe plan international (TOATE marile firme folosesc sistemul) are avantajul ca maresc artificial cheltuielile (deducibile) si reduc profiturile (impozabile) ) . Cum a fost just remarcat in comentariul dvs . Doar gigantii americani au peste 2.000 miliarde dolari “parcati” in afara granitelor USA si doar pentru a nu platii guvernului american impozitele pe aceste sume . Face si asta parte din sistemul numit “globalizare” .

  3. Caliman Eugen analist de provincie
    28.1.2014, 10:40 pm

    Oare nu cumva, autorul demonstreaza matematic, ca firmele straine produc profit pentru ele, mascat prin diverse cheltuieli fictive, pe cind capitalul romanesc, este adevaratul producator de valoare adaugata si impozite pentru Romania?
    Atunci, de ce guvernul nu sustine capitalul autohton, asa cum ar trebui si nu lanseaza un angajament politic, pentru reconstructia economica si industriala nationala?
    Aici poate raspunde Premierul, care a renuntat la cresterea economica de 3-4 la suta pe an, asumata politic, care punea la munca clasa politica, pentru realizarea acestui obiectiv.

    • nelucraciun
      28.1.2014, 10:58 pm

      Profitul nu e mascat. Pur si simplu, raportat la pretul cu care sunt vandute marfurile catre firma mama (a), din tara de origine, sau catre offshore-ul(b) utilizat. Frma mama, respectiv offshore-ul revinde ulterior marfa catre terti, la un pret superior, purtator de profit. Numai ca de profit nu mai are cum beneficia (prin taxe) statul roman, pe teritoriul caruia s-a produs marfa, ci statul gazda al firmei mama (in cazul a), respectiv firma mama si tara gazda a offshore-ul (in cazul b). Totusi, statul roman are oarece beneficii prin impozitele si taxele pe salarii si alte taxe minore. In plus, oamenii muncesc, iau salariu, nu sunt intretinuti.
      Capitalul autohton nu prea are vlaga, este, in plus, mult prea dependent de exporturi.

Lăsați un comentariu


Stiri

Summit RBL: Blind spots în modele de business și organizații

Vladimir Ionescu

Nu întotdeauna viteza de transformare a organizațiilor ține pasul cu ceea ce se întâmplă în lumea din jurul nostru și cu dinamica oamenilor din companie.… Mai mult

Stiri

Industria din România a intrat în a doua lună de contracție – barometru IRSOP

Vladimir Ionescu

Activitatea din industrie a intrat în a doua lună de contracție, în contextul în care cererea a rămas slabă și a influențat negativ volumul producției… Mai mult

Stiri

Cererea mondială de petrol în 2020, cel mai redus ritm de creştere din ultimii 10 ani – estimare IEA

Adrian N Ionescu

Agenţia Internaţională de Energie (IEA) a estimat pentru ianuarie 2020 cea dintâi reducere lunară a cererii de petrol de la criza financiară din 2009 încoace,… Mai mult

Europa

Italia avertizează UE că trebuie să se pregătească să o ajute financiar și să îi ofere ”flexibilitate” în respectarea obiectivelor bugetare

Iulian Soare

Italia transmite semnale de avertizare către UE că are nevoie de flexibilitatea Comisiei Europene în chestiunea respectării obiectivelor bugetare, din cauza epidemiei de coronavirus ce… Mai mult

Europa

Venezuela a devenit al treilea mare rezervor de migrație în UE – statistica europeană a cererilor de azil

Iulian Soare

Numărul cetățenilor străini care solicită azil în Uniunea Europeană a crescut pentru prima dată după 2015, cu un salt important al solicitanților din America Latină,… Mai mult

Stiri

Creșterea economică a României în 2020 va fi 4,1%, ca în 2019 – estimare Comisia Națională de Prognoză

Adrian N Ionescu

Comisia Națională de Prognoză și Statistică (CNSP) vede o creștere economică reală de 4,1% în 2020, ca aceea estimată pentru anul trecut, chiar dacă avertizează,… Mai mult

Stiri

Nicolae Istudor a fost reales Rector al ASE

Vladimir Ionescu

Comunitatea universitară a Academiei de Studii Economice din București și-a votat Rectorul pentru perioada 2020-2024, în funcție fiind reales profesor universitar doctor Nicolae Istudor. Potrivit… Mai mult