Membrii Camerei Reprezentanţilor s-au pronunţat miercuri cu o largă majoritate în favoarea textului suspendând plafonul datoriei până în 2025, îndepărtând astfel riscul unei posibile incapacităţi de plată a Statelor Unite cu începere din 5 iunie, anunță Reuters.
Proiectul de lege urmează să ajungă pentru vot în Senatul SUA care prevede ridicarea plafonului datoriei guvernului de 31,4 trilioane de dolari și să o trimită președintelui democrat Joe Biden spre promulgare.
Preşedintele american, Joe Biden, a afirmat că adoptarea legii de suspendare a plafonului datoriei până în 2025 reprezintă un „pas înainte esenţial” obţinut printr-un „compromis al celor două partide”.
Departamentul de Trezorerie a avertizat că nu va putea plăti toate facturile pe 5 iunie dacă Congresul nu va ridica plafonul de îndatorare. Camera Reprezentanților controlată de republicani a adoptat proiectul de lege miercuri seară cu 314 voturi pentru la 117 împotrivă. Însă liderul republicanilor din Cameră, McCarthy a pierdut sprijinul a zeci dintre colegii săi republicani.
„Odată ce acest proiect de lege va ajunge la Senat, îl voi aduce în discuție și vot cât mai curând posibil”, a declarat liderul majorității Chuck Schumer miercuri.
Omologul său, liderul republican al Senatului, Mitch McConnell, a semnalat, de asemenea, că va lucra pentru o aprobare rapidă, spunând: „Voi fi mândru să o susțin fără întârziere”.
Democrații lui Biden controlează Senatul cu o majoritate la limită de 51-49. Regulile Senatului impun 60 de voturi pentru a votul asupra mojorității legislației, ceea ce înseamnă că sunt necesare cel puțin nouă voturi republicane pentru a adopta cea mai mare parte a proiectelor de lege, inclusiv acordul privind plafonul datoriei.
Măsura se confruntă cu opoziția atât a republicanilor mai conservatori, supărați că reducerile de cheltuieli nu au fost mai profunde cât și de la stânga, unii democrați nefiind de acord cu impunerea unor cerințe legate de intrarea pe piața muncii pentru programele antisărăcie. Însă majoritatea senatorilor au declarat că perspectiva unui default al statului e prea riscantă. Liderii celor două partide sunt angajați în discuții în culise pentru a se asigura că oponenții nu vor ridica bariere procedurale care să întârzie votul final în plen.
În mod obișnuit, la proiectele de lege importante și controversate, cum estei acesta, cei doi lideri ai Senatului găsesc o modalitate de a permite doar câtorva senatori rebeli din fiecare partid să depună amendamente conform procedurilor accelerate, știind că nu vor avea voturi pentru adoptare.
Proiectul de lege a fost elaborat în săptămâni de negocieri intense între reprezentanții președintelui Biden și ai președintelui republican al Camerei, Kevin McCarthy. Principala problemă a constituit-o cheltuielile prevăzute pentru următorii doi ani pentru programe „discreționare”, cum ar fi asigurarea de locuințe, accesul la educație și asigurări de sănătate, pe care republicanii doreau să le reducă drastic, în timp ce doreau finanțare mai mare pentru armată, veterani și, eventual, securitatea granițelor.
Estimările Biroului de Buget al Congresului, nepartizan, a calculat că s-ar economisi 1,5 trilioane de dolari în următorii 10 ani. Valoarea este mai mică decât cei 4,8 trilioane de dolari pe care republicanii îi doreau să-i economisească și pe care republicanii, și sub deficitul de 3 trilioane de dolari în bugetul propus de Biden care dorea să majoreze taxe și impozite pentru a-și finanța programul populist.
Ultima dată când Statele Unite au ajuns atât de aproape de default a fost în 2011. Acel impas a afectat piețele financiare, a dus la prima retrogradare a ratingului de credit al guvernului și a ridicat costurile de împrumut ale națiunii.
Un default ar provoca consecințe financiare pe scară largă, declanșând o recesiune care i-ar afecta pe toți, de la oamenii săraci dependenți de ajutoarele guvernamentale, până la cetățenii în vârstă care așteaptă plata pensiilor și ale asigurărilor sociale și chiar și pe investitorii bogați de pe Wall Street cu portofolii mari în acțiuni și obligațiuni.
***
