3 aprilie, 2019

În România existau, la nivelul anului 2017, peste jumătate de milion de micro-companii active (companii cu afaceri mai mici de 0,5 milioane de euro) care au realizat o cifră de afaceri agregată de 139,1 miliarde de lei (o medie de 271.785 de lei per companie), angajând 1,1 milioane persoane (2,4 angajați per companie) și obținând un profit consolidat de 28 de miliarde de lei (20% din cifra de afaceri realizată și o medie de 54.708 lei per companie), reiese dintr-un studiu realizat de compania Instant Factoring.

Microîntreprinderile au o pondere de 10% în volumul de afaceri generat de toate companiile din economie. Instant Factorind se așteaptă ca afacerile acestor companii să înregistreze o creștere de 4% în acest an, ajungând la 145 de miliarde de lei.

Cel mai facil și accesibil domeniu de activitate rămâne în continuare comerțul, ceea ce derivă din faptul că principalul pilon al creșterii economice din România este consumul. În 2017, comerțul cu amănuntul a generat un volum de vânzări de 25,9 miliarde de lei, la un număr de 97.900 de companii active, urmat de comerțul cu ridicata (15,4 miliarde de lei și 39.400 de companii active) și abia la jumătate față de primul loc, industria prelucrătoare (13,7 miliarde de lei și 37.300 de companii active). Pe următoarele poziții s-au clasat transporturile și construcțiile.


68,9% din cifra de afaceri a microîntreprinderilor din România, echivalentul a 81 de miliarde de lei, este realizată de companiile din domeniile de mai sus.

București, Cluj, Timiș, Constanța și Ilfov au cel mai dinamic ecosistem de afaceri

Capitala are cel mai dinamic mediu de afaceri. Aici sunt înregistrate aproape un sfert dintre microîntreprinderile de la nivel național. Acestea au generat 19,5% din volumul cumulat al segmentului analizat, respectiv 26 de miliarde de lei.

La o distanță considerabilă, după volumul de afaceri (și numărul companiilor active) se situează județele Cluj (5,4%), Timiș (4,4%), Constanța (4%) și Ilfov cu 3,9%. Acestea însumează o treime, 37,2% din cifra de afaceri totală națională, respectiv 39%,

Situația prezentă, precum și tendințele care se mențin deja de ani buni, impun măsuri urgente de stimulare a dezvoltării economiilor locale din provincie. Se poate adăuga și faptul că niciun județ din Moldova sau din Oltenia nu se situează în primele locuri, Iași este pe locul 9 cu 2,97%, iar Dolj pe 11 cu 2,71%”, se punctează în analiza citată.

O cincime dintre companiile active au terminat 2017 pe zero sau chiar pe minus


Dacă în 2017, 511.700 de microîntreprinderi au fost active, o cincime dintre ele, respectiv 107.600, au avut un rezultat brut egal cu zero sau chiar negativ.

În schimb, companiile cuprinse în intervalul de rezultat brut 50.000 -250.000 de euro, în pondere tot de 21%, au generat 45% din volumul total de afaceri, reprezentând cel mai mare segment din România.

Distribuția companiilor în funcție de vechime este echilibrată, puțin peste un sfert dintre microîntreprinderi au o vechime mai mică de 5 ani, 24% au între 5 și 10 ani, 20% între 10 și 15 ani, 13% între 15 și 20 de ani, iar 17% peste 20 de ani.

Forța de muncă a scăzut cu 5% comparativ cu 2016 și cu aproape 15% față de 2013, la 1,11 milioane de angajați în 2017, reprezentând o pondere de aproximativ 23% din numărul de locuri de muncă înregistrate la nivel național la sfârșitul lui 2017.

”Pentru 2018 estimăm continuarea scăderii forței de muncă la puțin peste un milion de angajați în baza proceselor accelerate de migrație și de automatizare”, se arată în studiu.

Comerțul cu amănuntul angajează cei mai mulți oameni

Din forța de muncă totală de aproape 1,1 milioane de angajați, comerțul cu amănuntul este lider cu 168.000 de salariați (15,1%), urmat de industria prelucrătoare (158.000, respectiv 14,2%) și construcții (130.000, respectiv 11% din total). Acestea sunt, de altfel, sectoarele cu cea mai puțin calificată forță de muncă.

Gradul de specializare al forței de muncă este direct proporțional cu costul mediu per angajat, situând pe primele locuri sectoarele: extractiv, energie & gaze și activitățile profesionale. Productivitatea muncii are cele mai bune rezultate în sectoarele: comerțul cu ridicata, energie & gaze și agricultură.

„Microîntreprinderile rămân cel mai dinamic sector din economie și sunt cel mai rapid adaptabile și totodată vulnerabile evoluției economice și acoperirii diverselor nișe de piață. Impactul lor la nivel de economie rămâne din păcate încă redus, cu o pondere de doar 10% din cifra de afaceri agregată a companiilor românești, în special datorită inaccesibilității resurselor financiare care să le permită să facă saltul de la nivel embrionic la o clasă superioară de dezvoltare. România se adaptează, chiar dacă mai greu, tendințelor globale de dezvoltare a ecosistemelor de sprijinire a start-up-urilor și companiilor la început de drum cu soluții de finanțare, acceleratoare de afaceri, mentorat pentru antreprenori, ateliere și training-uri specializate, comunități specifice de sprijin. Pentru ca o economie să aibă viitor, este nevoie să investim în micile companii și să le dăm o șansă să se dezvolte”, a declarat Cristian Ionescu, CEO și Președinte Instant Factoring.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Victoria lui Donald Trump nu e doar cea pentru postul

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: