Statul va trebui să împrumute circa 72 de miliarde de lei (15,4 miliarde de euro) în acest an pentru a-și plăti datoriile, reiese din calculele cursdeguvernare.ro pe baza informațiilor publice.

Suma reprezintă necesarul de finanțare pentru acoperirea deficitului bugetar și pentru ”rostogolirea” împrumuturilor interne și externe care ajung la scadență în 2019.

O cifră oficială nu există în acest moment, în condițiile în care Ministerul Finanțelor Publice (MFP) nu a publicat nici până la ora actuală un document așteptat de investitorii interesați de titlurile românești și anume programul de împrumut al statului pentru anul în curs.

Defalcat, nevoile de finanțare se prezintă după cum urmează (cursul leu/euro folosit este cel estimat de Comisia Națională de Strategie și Prognoză pentru anul în curs, respectiv 4,67 lei/euro):

• deficitul bugetar de 28,2 de miliarde de lei;
• rostogolirea împrumuturilor în lei atrase pe piața locală care ajung la scadență în acest an: circa 28 de miliarde de lei, potrivit calculelor cursdeguvernare.ro pe baza datelor Băncii Naționale a României (BNR);
• refinanțarea emisiunilor de obligațiuni în euro lansate pe piața locală: 928,7 milioane de euro, potrivit datelor BNR, echivalentul a circa 4,33 miliarde de lei;
• refinanțarea unei emisiuni de eurobonduri în valoare de 1,5 miliarde de euro, echivalentul a 7 miliarde de lei, potrivit Strategiei de administrare a datoriei publice 2018-2020;
• restituirea unei tranșe în valoare de un miliard de euro din împrumutul luat de România în timpul crizei, de la CE-FMI-BM: echivalentul a 4,67 de miliarde de lei.

În total, suma s-ar ridica la circa 72,3 miliarde de lei.

Potrivit surselor consultate de cursdeguvernare.ro, reprezentanți ai Ministerului Finanțelor au vehiculat o sumă similară în piață.

În mod obișnuit, MFP publică la sfârșitul fiecărui an (sau în ianuarie) un document informativ cu privire la necesarul de finanțare și detalii legate de modul în care statul își propune să atragă respectivii bani (emisiuni interne, eurobonduri etc). Un astfel de document nu a fost încă publicat pentru anul în curs, pentru prima dată în istoria recentă.

(Citiți și: ”Cum a ajuns România ţara din UE care plătește cele mai mari dobânzi la împrumuturile pe termen lung”)

Singura cifră oficială cu privire la nevoile de finanțare ale statului apare în Strategia de administrare a datoriei publice 2018-2020 (strategia nouă nu a fost încă publicată), de unde rezultă că la acea dată Guvernul estima un necesar de 70,2 miliarde de lei, la un nivel al deficitului inferior și fără a lua în calcul eventuale împrumuturi accesate anul trecut, cu scadență în 2019.

Notă:
Dincolo de aceste împrumuturi de care statul are nevoie pentru a-și onora datoriile ajunse la scadență, Guvernul mai poate împrumuta sume suplimentare, de exemplu prin emisiuni de titluri pentru populație sau prin accesarea unor credite de la diferite instituții financiare cu care are acorduri de finanțare. În vechea strategie de administrare a datoriei publice figurează o estimare de 0,2-0,6 miliarde de euro pe 2019 în ceea ce privește accesarea unor astfel de facilități de finanțare.

Dificultăți de finanțare

Licitațiile derulate de Finanțe până acum par a indica faptul că statul se află ușor în urmă. În medie, Guvernul împrumută în jur de 4 miliarde de lei pe lună. Suma poate varia în funcție de apetitul investitorilor și dobânzile cerute de aceștia.

Emisiunile totale de obligațiuni finalizate până la data publicării acestui articol se ridică la circa 7 miliarde de lei (6,5 miliarde în cadrul unor oferte competitive și 0,5 miliarde în cadrul celor necompetitive).

În cadrul primelor 22 de licitații din 2019, Finanțele nu au reușit să atragă suma dorită (în nouă instanțe), diferența dintre prospecte și sumele adjudecate fiind de -2,1 miliarde de lei. Sumele atrase în plus (sumele adjudecate peste nivelul valorii din prospect, atunci când dobânzile cerute de investitori au fost considerate avantajoase de MFP) au fost de doar 1,3 miliarde de lei (calculele se referă exclusiv la ofertele competitive, pe ofertele necompetitive diferențele fiind relativ nesemnificative).

Impactul OUG 114

Dificultățile de finanțare din prima parte a lui 2019 au apărut după ce, în decembrie, Guvernul a adoptat OUG 114, care a impus, printre altele, o taxă pe activele sistemului bancar (cel mai important cumpărător de obligațiuni), care includ și titlurile de stat. Deși varianta finală a noului impozit ar urma să sufere modificări însemnate, negocierile au creat volatilitate. De asemenea, decizia S&P de a amâna perspectiva rating-ului României, la solicitarea autorităților de la București, a influențat piața titlurilor de stat.

”Considerăm că piața titlurilor de stat va reacționa la climatul macro-financiar extern și la știrile economice și politice interne în perioada următoarea”, notează Andrei Rădulescu, senior economist la Banca Transilvania, într-o notă transmisă investitorilor.

Eventuale modificări ale taxei pe active ar urma să fie anunțate săptămâna viitoare, ceea ce ar putea crea o oportunitate de MFP de a ieși în piață, cred analiștii. ”Randamentele nominale ale României ar avea destul spaţiu să scadă în cazul unei mai mari clarificări aduse politicilor economice”, notează specialiștii Erste.

Serviciul datoriei publice

Cele mai recente date oficiale de natură să ofere indicii cu privire la nevoia de finanțare a României au fost publicate de MFP în documentul ”Proiecția serviciului datoriei publice guvernamentale 2016-2024”, care a însoțit rapoartele privind evoluția datoriei publice din 2018.

Serviciul datoriei publice guvernamentale, interne și externe, s-ar ridica la circa 59 de miliarde de lei în acest an, echivalentul a circa 12,6 miliarde de euro, potrivit documentului actualizat la sfârșitul anului trecut. Serviciul datoriei publice include sumele aferente datoriilor ce ajung la scadență, cele aferente dobânzilor plătite de stat pentru împrumuturile luate, precum și o serie de operațiuni de Trezorerie, care nu reprezintă împrumuturi noi luate din piață, potrivit specialiștilor consultați de cursdeguvernare.ro.

Datoria publică

Structura investitorilor care dețin titluri de stat emise pe piața internă a suferit ușoare modificări în 2018, reiese din raportul privind datoria publică aferent lunii decembrie 2018.

Astfel, deținerile sistemului bancar (și ale depozitarului central) au coborât de la 48,5% din total la sfârșitul lui 2017 la 46% la finele anului trecut. Pe de altă parte, ponderea deținerilor fondurilor de pensii a consemnat un avans de la 16,5% la 18,2% în aceeași perioadă. Totodată, deținerile non rezidenților au urcat la 20,2%, de la 17,2% în anul precedent.

În ceea ce privește strategia Finanțelor, de a crește treptat maturitatea medie a datoriilor scadente, anul 2018 a marcat un ușor regres. Dacă la sfârșitul lui 2017, ”valoarea medie ponderată a scadenței rămase a titlurilor de stat emise pe piața internă” era de 3,3 ani, la sfârșitul lui 2018 aceasta era de 3,2 ani.

Potrivit strategiei anterioare de administrare a datoriei publice, cea pentru următorii trei ani nefiind încă făcută publică, această valoare ar trebui menținută între 3,5 ani și 5 ani pentru datoria în monedă națională, respectiv între 5,5 ani și 7 pentru datoria totală. Pe de altă parte, valoarea medie ponderată a scadenței rămase a titlurilor de stat emise pe piața externă a înregistrat o creștere însemnată, de la 8,1 ani în 2017 la 9,6 ani la sfârșitul anului trecut.