La obiect

Internaționalizarea afacerilor românești – o perspectivă a momentului

Internaționalizarea afacerilor  românești a fost posibilă, în ultimii ani,  pentru mulți antreprenori locali prin asocierea cu un partener străin. Mediul de afaceri așteaptă, însă, și… Mai mult

07.07.2019

Europa

Compromis european pe galeria noilor lideri europeni: Ursula von der Leyen și Charles Michel ar urma să conducă Comisia și Consiliul European

Ursula von der Leyen, ministrul de apărare al Germaniei, este propunerea liderilor UE după trei zile de negocieri pentru şefia Comisiei Europene. “Consiliul European a… Mai mult

02.07.2019

Chestiunea

România cumpără cele mai scumpe gazele naturale din Rusia: Un Raport pe T 1 din 2019. Harta importurilor UE

  România a plătit cel mai mare preţ pe gazele naturale importate din Rusia în primul trimestru din 2019, 26,89 euro /MWh, potrivit Raportului trimestrial… Mai mult

02.07.2019

La obiect

Deficitul la 5 luni, cu 80% mai mare decât cel din 2018: nu se investește în plan local, pentru a nu exploda deficitul general

Deficitul bugetar înregistrat după cinci luni din anul 2019 a fost de 14,7  miliarde lei, cu 80% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului… Mai mult

02.07.2019

Cronicile

Cum a ajuns România ţara din UE care plătește cele mai mari dobânzi la împrumuturile pe termen lung

de Marin Pana , 3.3.2019

Eurostat a publicat datele referitoare la criteriul dobânzilor pe termen lung utilizat pentru accesul în Zona Euro (randamentul titlurilor de stat pe piaţa secundară, în termeni bruţi în raport cu taxele, cu maturităţi reziduale aflate în jurul a zece ani, potrivit descrierii indicatorului mcby – Maastricht criterion bond yields – standardizat pentru toate ţările membre).

Evoluţia pe perioada 2014 – 2018 arată un trend problematic.

România este ţara din UE care a ajuns să plătească anul trecut cele mai mari dobânzi la împrumuturile pe termen lung , cam de patru ori mai mari faţă de media Zonei Euro (EA 19) şi de aproape trei ori şi jumătate nivelul mediu din UE.

De reţinut, în anul ieşirii din criza economică, 2014, ne plasasem pe locul  3 ca nivel al indicatorului de referinţă (după Grecia, aflată în mare dificultate financiară, dar ne situam şi ceva mai bine decât vecina Ungaria).

Totodată, raportul faţă de Zona Euro era de doar 2,2 la 1 iar cel faţă de media UE de circa 2 la 1.

Contrar evoluţiei foarte bune consemnate la nivelul PIB pe parcursul ultimilor patru ani, când am fost ţara ce a recuperat cel mai mult din decalajele faţă de ţările dezvoltate, din 2016 încoace, randamentele care au trebuit oferite pentru titlurile de stat au fost în creştere, ceea ce constituie un paradox din perspectiva teoriei economice.

La acesta au contribuit:

1.expandarea continuă a deficitelor externe, sub efectul cererii crescute peste potenţialul oferit de economia naţională

2.erodarea percepţiei de ţară pe pieţele de capital, cauzată de

3.lipsa de încredere în perspectivele de stabilitate macroeconomică şi în sustenabilitatea ritmului de creştere ridicat prognozat oficial.

Dacă privim la evoluţia performanţelor în regiunea din care facem parte, se poate observa trendul constant bun înregistrat de ţările care şi-au anunţat intenţia de a intra în mecanismul ERM II, anticamera adoptării Euro. Este vorba despre Bulgaria ( care a „aterizat” de la 3,35% în 2014 la doar 0,89% în 2018) şi Croaţia (care aproape şi-a înjumătăţit indicatorul, de la 4,05% la 2,17%)

Cert este că, pentru accederea României în Zona Euro, avem nevoie de îndeplinirea sistematică şi obligatorie a unui criteriu-cheie, cel al dobânzilor pe termen lung, care nu trebuie să fie cu mai mult de două puncte procentuale peste media valorilor consemnate în cele mai performante state membre în termeni de stabilitate a preţurilor (cu inflaţia cea mai redusă).

Or, Raportul de Convergenţă al Comisiei Europene pe 2018 atrăgea deja atenţia că noi am trecut deja de acest prag în martie 2018, când referinţa dată de Cipru, Irlanda şi Finlanda plasa cerinţa limită la 3,2%, în timp ce noi urcasem la 4,1% (media mobilă pe 12 luni, care coincide cu valoarea medie anuală la final de an).

Menţionăm că România reuşise în perioada 2014 – 2017, să îndeplinească acest criteriu Maastricht pentru aderarea la Zona Euro, fapt menţionat ca atare şi recunoscut în Raportul de Convergenţă. Din păcate, datele apărute arată că, în loc să revenim şi să anulăm mica depăşire a ţintei mobile, s-a produs o îndepărtare considerabilă.

Dacă se reface calculul conform cu cerinţele impuse la nivel european cu referinţele de final de an 2018, Danemarca, Irlanda (ambele cu inflaţie de 0,7%) şi Cipru (0,8%), rezultă o medie a randamentelor de 1,19%, plus 2% marja, cam tot cele 3,2% din martie 2018 amintite din documentul oficial al UE.

Doar că România a urcat între timp la acest capitol la o medie de 4,69% (după ce urcase punctual la mijlocul anului chiar peste cota de 5%).

Aşadar, ecartul pentru reintrarea în criteriul avut în vedere pentru adoptarea euro s-a majorat de la 0,9 puncte procentuale până la 1,5 puncte procentuale. Destul de îngrijorător pentru cele doar 9 luni scurse între timp. Situaţie care reclamă o recuperare cât mai rapidă, deşi se anunţă a fi dificilă.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.3.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Hidroelectrica va pierde un miliard de lei din cauza restricțiilor „ordonanței lăcomiei”. OUG 114 îi schimbă strategia

Hidroelectrica riscă să piardă cel puțin un miliard de lei ca urmare a obligației de a vinde pe piața reglementată 65% din producția de electricitate,… Mai mult

Stiri

Viorica Dăncilă anunță renunțarea la varianta PPP pentru autostrada Comarnic-Brașov

Vladimir Ionescu

Guvernul este pe cale să renunțe la parteneriatul public-privat (PPP)  în construcția autostrăzii Cormniac – Brașov și să grăbească demararea lucrărilor, prin finanțarea acestora de… Mai mult

Europa

Exit poll Ucraina: Partidul președintelui a câștigat 44% din locurile în Parlament. Ținta a fost o majoritate confortabilă

Adrian N Ionescu

„Slujitorul Poporului”, partidul considerat pro-occidental al proaspătului președinte al Ucrainei Volodimir Zelenski, este creditat cu victoria în alegerile parlamentare: 43,9% din locurile din Parlament. Partidul… Mai mult

Europa

Bulgaria își schimbă poziția: o va susține pe Laura Codruța Kövesi pentru șefia Parchetului UE

Razvan Diaconu

Premierul bulgar Boyko Borisov va susține candidatura Laurei Codruța Kövesi pentru funcția de procuror-șef al Parchetului European, după ce anterior ambasadorul bulgar la UE votase… Mai mult

Europa

Procurorul italian care a condus investigația „Cu mâinile curate” a murit la 89 de ani

Adrian N Ionescu

Francesco Saverio Borrelli, procurorul care a condus celebra investigație „Cu mâinile curate” împotriva mafiei italiene în anii 90, a murit la vârsta de 89 de… Mai mult

Europa

Internetul – mare poluator: Este al treilea cel mai mare energofag. Pornografia online poluează cât România

Vladimir Ionescu

Pentru vizionarea conținutului video pornografic pe internet în toată lumea se produce tot atât bioxid de carbon cât într-o țară precum România, potrivit unei analize … Mai mult

Europa

Studiu al Comisiei Europene: Compararea alimentelor din 19 state – 32% aveau compoziție diferită, deși ambalajul era identic sau similar

Iulian Soare

Aproximativ 32% din aproape 1.400 de produse alimentare din 19 state membre ale UE s-au dovedit aveau o compoziție diferită, deși partea din față a… Mai mult