fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Dobânda pe termen lung a scăzut sub pragul de 3,5% dar rămâne cea mai ridicată din UE. Observații

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a scăzut în luna septembrie 2020 sub pragul de 3,5%, potrivit datelor publicate de Eurostat și calculate de… Mai mult

13.10.2020

La obiect

Indice negativ de prețuri, ”pe bază de cartofi”, în septembrie. Inflația anuală, în scădere la 2,45%

Preţurile de consum s-au diminuat per total cu -0,14% în luna septembrie 2020, potrivit datelor publicate de INS iar inflația anuală a scăzut la 2,45%,… Mai mult

13.10.2020

Analiză

Prăbușirea bugetară care se conturează cu precizie matematică, citită în istoria recentă a punctului de pensie

Creșterea reală a pensiilor în 2020 va fi similară cu cea din 2009, dacă va fi păstrat nivelul de indexare de 14% stabilit în prezent,… Mai mult

12.10.2020

Analiză

Scăderea exporturilor a fost dublă față de cea a importurilor în august: Deficitul comercial la 8 luni – 11,5 miliarde de euro

Deficitul balanței comerciale a urcat la circa 11,5 miliarde de euro după primele opt luni ale anului ( 5,3% din PIB estimat pentru anul în… Mai mult

12.10.2020

Cum a ajuns România ţara din UE care plătește cele mai mari dobânzi la împrumuturile pe termen lung

de Marin Pana , 3.3.2019

Eurostat a publicat datele referitoare la criteriul dobânzilor pe termen lung utilizat pentru accesul în Zona Euro (randamentul titlurilor de stat pe piaţa secundară, în termeni bruţi în raport cu taxele, cu maturităţi reziduale aflate în jurul a zece ani, potrivit descrierii indicatorului mcby – Maastricht criterion bond yields – standardizat pentru toate ţările membre).

Evoluţia pe perioada 2014 – 2018 arată un trend problematic.

România este ţara din UE care a ajuns să plătească anul trecut cele mai mari dobânzi la împrumuturile pe termen lung , cam de patru ori mai mari faţă de media Zonei Euro (EA 19) şi de aproape trei ori şi jumătate nivelul mediu din UE.

De reţinut, în anul ieşirii din criza economică, 2014, ne plasasem pe locul  3 ca nivel al indicatorului de referinţă (după Grecia, aflată în mare dificultate financiară, dar ne situam şi ceva mai bine decât vecina Ungaria).

Totodată, raportul faţă de Zona Euro era de doar 2,2 la 1 iar cel faţă de media UE de circa 2 la 1.

Contrar evoluţiei foarte bune consemnate la nivelul PIB pe parcursul ultimilor patru ani, când am fost ţara ce a recuperat cel mai mult din decalajele faţă de ţările dezvoltate, din 2016 încoace, randamentele care au trebuit oferite pentru titlurile de stat au fost în creştere, ceea ce constituie un paradox din perspectiva teoriei economice.

La acesta au contribuit:

1.expandarea continuă a deficitelor externe, sub efectul cererii crescute peste potenţialul oferit de economia naţională

2.erodarea percepţiei de ţară pe pieţele de capital, cauzată de

3.lipsa de încredere în perspectivele de stabilitate macroeconomică şi în sustenabilitatea ritmului de creştere ridicat prognozat oficial.

Dacă privim la evoluţia performanţelor în regiunea din care facem parte, se poate observa trendul constant bun înregistrat de ţările care şi-au anunţat intenţia de a intra în mecanismul ERM II, anticamera adoptării Euro. Este vorba despre Bulgaria ( care a „aterizat” de la 3,35% în 2014 la doar 0,89% în 2018) şi Croaţia (care aproape şi-a înjumătăţit indicatorul, de la 4,05% la 2,17%)

Cert este că, pentru accederea României în Zona Euro, avem nevoie de îndeplinirea sistematică şi obligatorie a unui criteriu-cheie, cel al dobânzilor pe termen lung, care nu trebuie să fie cu mai mult de două puncte procentuale peste media valorilor consemnate în cele mai performante state membre în termeni de stabilitate a preţurilor (cu inflaţia cea mai redusă).

Or, Raportul de Convergenţă al Comisiei Europene pe 2018 atrăgea deja atenţia că noi am trecut deja de acest prag în martie 2018, când referinţa dată de Cipru, Irlanda şi Finlanda plasa cerinţa limită la 3,2%, în timp ce noi urcasem la 4,1% (media mobilă pe 12 luni, care coincide cu valoarea medie anuală la final de an).

Menţionăm că România reuşise în perioada 2014 – 2017, să îndeplinească acest criteriu Maastricht pentru aderarea la Zona Euro, fapt menţionat ca atare şi recunoscut în Raportul de Convergenţă. Din păcate, datele apărute arată că, în loc să revenim şi să anulăm mica depăşire a ţintei mobile, s-a produs o îndepărtare considerabilă.

Dacă se reface calculul conform cu cerinţele impuse la nivel european cu referinţele de final de an 2018, Danemarca, Irlanda (ambele cu inflaţie de 0,7%) şi Cipru (0,8%), rezultă o medie a randamentelor de 1,19%, plus 2% marja, cam tot cele 3,2% din martie 2018 amintite din documentul oficial al UE.

Doar că România a urcat între timp la acest capitol la o medie de 4,69% (după ce urcase punctual la mijlocul anului chiar peste cota de 5%).

Aşadar, ecartul pentru reintrarea în criteriul avut în vedere pentru adoptarea euro s-a majorat de la 0,9 puncte procentuale până la 1,5 puncte procentuale. Destul de îngrijorător pentru cele doar 9 luni scurse între timp. Situaţie care reclamă o recuperare cât mai rapidă, deşi se anunţă a fi dificilă.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.3.2019

Un raspuns

  1. Stoian
    29.5.2020, 2:34 pm

    Va rog frumos ,nu va mai pierdetzi timpul cu explicatzii pentru cei “saraci cu duhul” (scuzatzi exptesia ) in acest domeniu ; mai bine fiindca suntetzi in domeniu expunetzi pareri despre ce se poate face in viitor ,pentru a crea o adevarata dezbatere publica pe domeniu in asa fel ca guvernantzii sa tzina cont de aceasta in viitor !
    Personal ne fiind in domeniu ,cred ca guvernul si ministrul Catzu procedeaza corect !
    Daca e bine ce face trebuie sa fim linga ei,dar avem nevoie de infoematzii corecte de la cunoscatori !
    Multzumesc,cu stima Stoian !

Lăsați un comentariu


Stiri

Circa 20.000 de IMM-uri au solicitat granturi pentru capital de lucru în prima zi de implementare a măsurii

Alexandra Pele

Aproximativ 20.000 de IMM-uri au solicitat granturi pentru capital de lucru în prima zi de la lansarea oficială a măsurii 2 din cadrul OUG 130/2020… Mai mult

Stiri

Pandemia a vărsat 7% din piața berii

Raluca Florescu

În primele șase luni din 2020, industria berii a înregistrat o scădere de aproximativ 7% în volum din cauza măsurilor de urgenţă care au determinat… Mai mult

Stiri

Dacia Spring – fabricată în China: decizia nemulțumește sindicatele Renault

Vladimir Ionescu

Sindicatele de la Renault își exprimă nemulțumirea în legătură cu faptul că producătorul auto francez vrea să producă noul mini-SUV electric în China și să… Mai mult

Stiri

Scrisoarea Confederației patronale Concordia către guvern: măsurile restrictive să fie luate după consultarea cu industriile afectate.

Razvan Diaconu

Confederația patronală Concordia transmite guvernului că situația actuală ”impune adoptarea unor măsuri urgente de sprijin, pentru ca economia să supraviețuiască crizei sanitare”, dar și claritate… Mai mult

Europa

Premiul Saharov al Parlamentului European, decernat opoziţiei democrate din Belarus

Iulian Soare

Premiul Saharov pentru drepturile omului, acordat deParlamentul European, a fost decernat anul acesta “opoziţiei democratice” la adresa preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, din Belarus, a anunţat miercuri… Mai mult

Stiri

CCR: C.P. Tăriceanu poate fi anchetat pentru că nu a pus în aplicare o decizie definitivă a Curții Supreme

Vladimir Ionescu

Călin Popescu Tăriceanu poate fi anchetat pentru acuzațiile de abuz în serviciu și uzurparea de calități oficiale, în dosarul penal deschis după ce a refuzat… Mai mult

Stiri

România și Franța, singurele țări din UE cu deficite bugetare peste 3%, în 2019. Datoria publică, în scădere în UE

Raluca Florescu

România și Franța au fost singurele țări din Uniunea Europeană care au depășit pragul de 3% fixat pentru deficitul bugetar, România atingând un nivel de… Mai mult