Analiză

O problemă-cheie pentru dezvoltarea României: unde au ajuns decalajele în profil teritorial

Decalajele în materie de PIB/locuitor între regiunile României se vor reduce până în anul 2023 dar, în majoritatea cazurilor, pe baza amplificării declajelor între județele… Mai mult

08.01.2020

La obiect

România are nevoie de ajutor de la Bruxelles pentru salvarea sistemului energetic naţional, respectiv a Complexului Energetic Oltenia

Sistemul energetic național (SEN) nu va mai putea asigura nici măcar prin importuri energia necesară României, dacă nu vor fi înlocuite capacităţile de producţie a… Mai mult

07.01.2020

Analiză

5 date economice pentru anii care vin – Prognoza oficială vs. cea a FMI

Față în față: datele din prognoza FMI privind România și cele ale Comisiei Nationale pentru Strategie și Prognoză pe care lucrează, îndeobște guvernele noastre. Pentru… Mai mult

07.01.2020

La obiect

O mică temă pentru Finanțe și ANAF: Circa 25% de companii nu și-au depus bilanțurile în 2018, de peste două ori mai multe decât în 2014

Peste 200.000 de companii nu și-au depus bilanțurile în 2018, de peste două ori mai multe decât la nivelul anului 2014, reiese din datele comunicate… Mai mult

06.01.2020

Cronicile

Cum a ajuns România ţara din UE care plătește cele mai mari dobânzi la împrumuturile pe termen lung

de Marin Pana , 3.3.2019

Eurostat a publicat datele referitoare la criteriul dobânzilor pe termen lung utilizat pentru accesul în Zona Euro (randamentul titlurilor de stat pe piaţa secundară, în termeni bruţi în raport cu taxele, cu maturităţi reziduale aflate în jurul a zece ani, potrivit descrierii indicatorului mcby – Maastricht criterion bond yields – standardizat pentru toate ţările membre).

Evoluţia pe perioada 2014 – 2018 arată un trend problematic.

România este ţara din UE care a ajuns să plătească anul trecut cele mai mari dobânzi la împrumuturile pe termen lung , cam de patru ori mai mari faţă de media Zonei Euro (EA 19) şi de aproape trei ori şi jumătate nivelul mediu din UE.

De reţinut, în anul ieşirii din criza economică, 2014, ne plasasem pe locul  3 ca nivel al indicatorului de referinţă (după Grecia, aflată în mare dificultate financiară, dar ne situam şi ceva mai bine decât vecina Ungaria).

Totodată, raportul faţă de Zona Euro era de doar 2,2 la 1 iar cel faţă de media UE de circa 2 la 1.

Contrar evoluţiei foarte bune consemnate la nivelul PIB pe parcursul ultimilor patru ani, când am fost ţara ce a recuperat cel mai mult din decalajele faţă de ţările dezvoltate, din 2016 încoace, randamentele care au trebuit oferite pentru titlurile de stat au fost în creştere, ceea ce constituie un paradox din perspectiva teoriei economice.

La acesta au contribuit:

1.expandarea continuă a deficitelor externe, sub efectul cererii crescute peste potenţialul oferit de economia naţională

2.erodarea percepţiei de ţară pe pieţele de capital, cauzată de

3.lipsa de încredere în perspectivele de stabilitate macroeconomică şi în sustenabilitatea ritmului de creştere ridicat prognozat oficial.

Dacă privim la evoluţia performanţelor în regiunea din care facem parte, se poate observa trendul constant bun înregistrat de ţările care şi-au anunţat intenţia de a intra în mecanismul ERM II, anticamera adoptării Euro. Este vorba despre Bulgaria ( care a „aterizat” de la 3,35% în 2014 la doar 0,89% în 2018) şi Croaţia (care aproape şi-a înjumătăţit indicatorul, de la 4,05% la 2,17%)

Cert este că, pentru accederea României în Zona Euro, avem nevoie de îndeplinirea sistematică şi obligatorie a unui criteriu-cheie, cel al dobânzilor pe termen lung, care nu trebuie să fie cu mai mult de două puncte procentuale peste media valorilor consemnate în cele mai performante state membre în termeni de stabilitate a preţurilor (cu inflaţia cea mai redusă).

Or, Raportul de Convergenţă al Comisiei Europene pe 2018 atrăgea deja atenţia că noi am trecut deja de acest prag în martie 2018, când referinţa dată de Cipru, Irlanda şi Finlanda plasa cerinţa limită la 3,2%, în timp ce noi urcasem la 4,1% (media mobilă pe 12 luni, care coincide cu valoarea medie anuală la final de an).

Menţionăm că România reuşise în perioada 2014 – 2017, să îndeplinească acest criteriu Maastricht pentru aderarea la Zona Euro, fapt menţionat ca atare şi recunoscut în Raportul de Convergenţă. Din păcate, datele apărute arată că, în loc să revenim şi să anulăm mica depăşire a ţintei mobile, s-a produs o îndepărtare considerabilă.

Dacă se reface calculul conform cu cerinţele impuse la nivel european cu referinţele de final de an 2018, Danemarca, Irlanda (ambele cu inflaţie de 0,7%) şi Cipru (0,8%), rezultă o medie a randamentelor de 1,19%, plus 2% marja, cam tot cele 3,2% din martie 2018 amintite din documentul oficial al UE.

Doar că România a urcat între timp la acest capitol la o medie de 4,69% (după ce urcase punctual la mijlocul anului chiar peste cota de 5%).

Aşadar, ecartul pentru reintrarea în criteriul avut în vedere pentru adoptarea euro s-a majorat de la 0,9 puncte procentuale până la 1,5 puncte procentuale. Destul de îngrijorător pentru cele doar 9 luni scurse între timp. Situaţie care reclamă o recuperare cât mai rapidă, deşi se anunţă a fi dificilă.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.3.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Familia regală Emiratele Arabe Unite vrea să cumpere clubul de fotbal Dinamo

Vladimir Ionescu

Grupul de investiții Abu Dhabi Business Development, controlat de familia regală din Emiratele Arabe Unite, intenționează să cumpere Clubul de fotbal Dinamo București, potrivit unei… Mai mult

Europa

Ucraina: Preşedintele Zelenski a respins demisia premierului Honcearuk

Iulian Soare

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a respins vineri seară demisia prezentată în cursul dimineţii de premierul Oleksi Honcearuk (foto, stânga), care a luat această decizie după… Mai mult

Europa

FMI: Acordul dintre SUA şi China reduce dar nu elimină incertitudinile globale

Iulian Soare

Semnarea acordului comercial “Faza 1” între Statele Unite şi China va reduce, dar nu va elimina, incertitudinile care au afectat creşterea economiei mondiale, a afirmat… Mai mult

Stiri

România a fost condamnată de CEDO pentru încălcarea dreptului la liberă exprimare

Vladimir Ionescu

România a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru că a încălcat dreptul la liberă exprimare al unui protestatar. Acesta a fost… Mai mult

Europa

Dacia la al șaptelea record anual de vânzări în Europa. În creștere cu 5,1% în toată lumea

Adrian N Ionescu

Vânzările mondiale de autoturisme şi utilitare marca Dacia au crescut anul trecut cu 5,1% până la 736.570 unităţi,  și au înregistrat în 2019, pentru al… Mai mult

Europa

Investiţiile BERD în România au scăzut cu 174 mil euro în ultimii doi ani

Adrian N Ionescu

România a coborât 3 locuri până pe poziția a 10 în topul celor mai mari plasamente ale Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), după… Mai mult

Stiri

Marcel Vela: Cartea electronică de identitate va fi şi card de sănătate

Vladimir Ionescu

Noile cărţi de identitate vor fi şi carduri de sănătate, a anunțat vineri ministrul de Interne, Marcel Vela. Un regulament al Uniunii Europene obligă autoritățile… Mai mult