La obiect

O oportunitate ratată: ”Dezvoltare la dobânzi mici”. Cauzele externe şi cauzele interne

Sfârșitul programelor de relaxare monetară din SUA și din UE reduce și mai mult șansele României de dezvoltare economică bazată pe împrumuturi avantajoase, după ce… Mai mult

12.03.2019

La obiect

Atenție la comerțul exterior: Deficit comerial expandat cu 62% în ianuarie! Cel mai mic ritm de creștere a exporturilor din ultimii 3 ani

Deficitul comercial pe ianuarie 2018 a fost de 1,2593 miliarde de euro, în creştere puternică (+62%) faţă de aceeaşi lună a anului anterior. Mai mult,… Mai mult

12.03.2019

La obiect

Trei proiecte majore de transformare digitală, sprijinite de Comisia Europeană, așteaptă de peste un an mobilizarea autorităților de la București

  Centrele de inovare digitală (Digital Innovation Hubs – DIH), create și sprijinite de Comisia Europeană au nevoie, pentru a putea funcționa și a avea… Mai mult

11.03.2019

La obiect

Avertisment UE – Datoria externă a României ar putea trece de 60% din PIB în decurs de zece ani

Potrivit Raportului de sustenabilitate fiscală pe 2018 al Uniunii Europene (publicat în ianuarie 2019), datoria externă a României ar putea trece pragul de 60% din… Mai mult

10.03.2019

Cronicile

Cum a ajuns România ţara din UE care plătește cele mai mari dobânzi la împrumuturile pe termen lung

de Marin Pana , 3.3.2019

Eurostat a publicat datele referitoare la criteriul dobânzilor pe termen lung utilizat pentru accesul în Zona Euro (randamentul titlurilor de stat pe piaţa secundară, în termeni bruţi în raport cu taxele, cu maturităţi reziduale aflate în jurul a zece ani, potrivit descrierii indicatorului mcby – Maastricht criterion bond yields – standardizat pentru toate ţările membre).

Evoluţia pe perioada 2014 – 2018 arată un trend problematic.

România este ţara din UE care a ajuns să plătească anul trecut cele mai mari dobânzi la împrumuturile pe termen lung , cam de patru ori mai mari faţă de media Zonei Euro (EA 19) şi de aproape trei ori şi jumătate nivelul mediu din UE.

De reţinut, în anul ieşirii din criza economică, 2014, ne plasasem pe locul  3 ca nivel al indicatorului de referinţă (după Grecia, aflată în mare dificultate financiară, dar ne situam şi ceva mai bine decât vecina Ungaria).

Totodată, raportul faţă de Zona Euro era de doar 2,2 la 1 iar cel faţă de media UE de circa 2 la 1.

Contrar evoluţiei foarte bune consemnate la nivelul PIB pe parcursul ultimilor patru ani, când am fost ţara ce a recuperat cel mai mult din decalajele faţă de ţările dezvoltate, din 2016 încoace, randamentele care au trebuit oferite pentru titlurile de stat au fost în creştere, ceea ce constituie un paradox din perspectiva teoriei economice.

La acesta au contribuit:

1.expandarea continuă a deficitelor externe, sub efectul cererii crescute peste potenţialul oferit de economia naţională

2.erodarea percepţiei de ţară pe pieţele de capital, cauzată de

3.lipsa de încredere în perspectivele de stabilitate macroeconomică şi în sustenabilitatea ritmului de creştere ridicat prognozat oficial.

Dacă privim la evoluţia performanţelor în regiunea din care facem parte, se poate observa trendul constant bun înregistrat de ţările care şi-au anunţat intenţia de a intra în mecanismul ERM II, anticamera adoptării Euro. Este vorba despre Bulgaria ( care a „aterizat” de la 3,35% în 2014 la doar 0,89% în 2018) şi Croaţia (care aproape şi-a înjumătăţit indicatorul, de la 4,05% la 2,17%)

Cert este că, pentru accederea României în Zona Euro, avem nevoie de îndeplinirea sistematică şi obligatorie a unui criteriu-cheie, cel al dobânzilor pe termen lung, care nu trebuie să fie cu mai mult de două puncte procentuale peste media valorilor consemnate în cele mai performante state membre în termeni de stabilitate a preţurilor (cu inflaţia cea mai redusă).

Or, Raportul de Convergenţă al Comisiei Europene pe 2018 atrăgea deja atenţia că noi am trecut deja de acest prag în martie 2018, când referinţa dată de Cipru, Irlanda şi Finlanda plasa cerinţa limită la 3,2%, în timp ce noi urcasem la 4,1% (media mobilă pe 12 luni, care coincide cu valoarea medie anuală la final de an).

Menţionăm că România reuşise în perioada 2014 – 2017, să îndeplinească acest criteriu Maastricht pentru aderarea la Zona Euro, fapt menţionat ca atare şi recunoscut în Raportul de Convergenţă. Din păcate, datele apărute arată că, în loc să revenim şi să anulăm mica depăşire a ţintei mobile, s-a produs o îndepărtare considerabilă.

Dacă se reface calculul conform cu cerinţele impuse la nivel european cu referinţele de final de an 2018, Danemarca, Irlanda (ambele cu inflaţie de 0,7%) şi Cipru (0,8%), rezultă o medie a randamentelor de 1,19%, plus 2% marja, cam tot cele 3,2% din martie 2018 amintite din documentul oficial al UE.

Doar că România a urcat între timp la acest capitol la o medie de 4,69% (după ce urcase punctual la mijlocul anului chiar peste cota de 5%).

Aşadar, ecartul pentru reintrarea în criteriul avut în vedere pentru adoptarea euro s-a majorat de la 0,9 puncte procentuale până la 1,5 puncte procentuale. Destul de îngrijorător pentru cele doar 9 luni scurse între timp. Situaţie care reclamă o recuperare cât mai rapidă, deşi se anunţă a fi dificilă.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.3.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Mecanismul consolidat de protecție civilă UE intră în vigoare

Iulian Soare

Propunerea Comisiei Europene de a consolida răspunsul colectiv al UE împotriva dezastrelor naturale, cunoscută drept rescEU, a intrat în vigoare joi. Numeroase dezastre au afectat… Mai mult

Stiri

PIB-ul României l-a depășit în 2018 pe cel al Portugaliei: care are o populație de 2 mai mică și un PIB/locuitor de 2 ori mai mare

Vladimir Ionescu

Economia României a depășit, la prețuri curente în euro, economia Portugaliei în 2018, o țară cu o populație și o suprafață de două ori mai… Mai mult

Stiri

Europarlamentarul Laurențiu Rebega, trimis în judecată pentru fraudă cu fonduri europene

Vladimir Ionescu

Europarlamentarul Laurenția Rebega (foto), fost vicepreședinte al Consiliului Județean Prahova, a fost trimis în judecată de DNA, pentru fraudare de fonduri europene. Politicianul mmebru al… Mai mult

Stiri

Franța: Senatul sesizează justiția în cazul unor colaboratori ai președintelui Macron suspectați de mărturie falsă

Iulian Soare

Senatul francez a decis să sesizeze justiţia în cazul mai multor colaboratori ai preşedintelui Emmanuel Macron, inclusiv directorul de cabinet, suspectaţi de mărturii false sau… Mai mult

Stiri

Florin Susanu, numit director general provizoriu la TAROM. A mai asigurat interimatul în 2017

Adrian N Ionescu

Consiliul de administraţie al operatorului naţional aerian TAROM l-a numit în funcţia de director general provizoriu și de „accountable manager” al companiei pe Florin Susanu,… Mai mult

Stiri

O companie chineză intră în parteneriat cu Astra Vagoane pentru licitația PMB de achiziție a tramvaielor

Vladimir Ionescu

O subsidiară a companiei chineze CRRC Corporation, cel mai mare furnizor de material rulant din lume, a intrat într-un parteneriat cu Astra Vagoane Călători, pentru… Mai mult

Stiri

eMAG se extinde în Europa, după ce eMAG Ungaria a fuzionat cu o companie locală de e-commerce

Vladimir Ionescu

eMAG Ungaria şi Extreme Digital, cei doi lideri ai comerţului online din Ungaria, au anunţat joi fuziunea prin care va apărea una dintre cele mai… Mai mult