După o reducere a activităţii de inspecţii fiscale în 2017 declarată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) la nivelul întregii economii, 34% dint companiile participante la un sondaj PwC România au declarat că au făcut obiectul controalelor Fiscului.
De asemenea, dintr-un eșantion de 169 de companii chestionate, 12% fie nu au fost niciodată subiectul unei inspecții fiscale, iar 17% au fost controlate înainte de anul 2012.
Cele mai multe dintre inspecții nu s-au intins pe mai mult de 1-3 luni, iar sumele stabilite suplimentar de plata în majoritatea cazurilor (57%) au fost de până în 100.000 lei, dar au existat şi situatii în care sumele stabilite suplimentar s-au situat în jurul a 10 milioane de lei.
„Inspecţiile fiscale ar trebui derulate într-o manieră care să nu perturbe activitatea curentă a companiilor, permiţându-le să se concentreze pe generarea de valoare adaugată, care să ducă la dezvoltare şi la crearea de locuri de muncă”, a declarat Mihaela Mitroi, partener la departamentul de taxe şi consultanţă juridică al PwC România.
Astfel, „este de dorit ca inspecţiile fiscale să reprezinte mai degrabă excepţia decât norma interacţiunilor dintre autorităţi şi contribuabili şi să se deruleze pe o perioada cat mai scurtă de timp, concentrându-se mai ales pe domeniile cu grad mai ridicat de evaziune fiscală”, a mai spus expertul citat.
Ce au controlat inspectorii fiscali
Cele mai importante aspecte vizate de controale au fost declararea impozitului pe profit (la 46% dintre companii) şi modalitatea în care a fost înregistrată taxa pe valoarea adaugata (TVA, 38% dintre respondenţi).
Principalele aspecte avute în vedere de inspectori au ţinut de:
- deductibilitatea serviciilor,
- cheltuielile de protocol,
- sponsorizările,
- diminuarea pierderilor fiscale prin capitalizarea cheltuielilor,
- nedeductibilitatea cheltuielilor,
- diferenţe între marfa înregistrată în inventar şi stocurile existente,
- limitarea cheltuielilor atribuite autovehiculelor,
- controlul preţurilor de transfer pentru determinarea riscului fiscal.
Contestaţiile
Desi majoritatea participanţilor la sondaj (62%) a ales să nu conteste actele de impunere, 12% dintre cei care au făcut-o au câştigat integral la nivel administrativ, în timp ce 45% dintre contestaţii au avut parţial câştig de cauză.
Dintre contribuabilii care aveau soluţionări nefavorabile sau favorabile parţial, 80% au ales să meargă în instanţă, iar majoritatea litigiilor (70%) sunt încă pe rol.
Pentru litigiile finalizate (10%), instanţele au anulat actele de impunere în mare parte (80%) şi au respins acţiunile contribuabililor pentru doar 20% dintre ele.
„Se observă un proces de maturizare a contribuabililor fiscali din România, care recurg la contestarea în instanţă a deciziilor de impunere, doar atunci când consideră ca drepturile le-au fost lezate”, a declarat Dan Dascalu, Partener, D&B David si Baias, Liderul echipei de litigii comerciale si fiscale.
Faptul ca instanțele dau în multe cazuri câștig de cauză contribuabililor „ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru autorităţile fiscale”. Înseamnă că „inspectorii fiscali au de multe ori o interpretare prea restrictivă a legislației fiscale”, a adăugat expertul citat.
Companiile participante la sondaj lucrează în producția industriala (20%), industria auto (13%), comerț (11%), servicii financiare (8%), industria farmaceutică (5%); telecomunicații (5%), IT (5%), imobiliare (3%), petrol și gaze (3%) și energie (1%).
Majoritatea companiilor respondente sunt incadrate in categoria marilor contribuabili (63%); dintre companiile participante, 77% au un numar de angajati de pana in 1.000. Aproximativ 74% din companiile respondente au inregistrat profit (cumulat) la sfarsitul anului 2017.
Urmărește-ne pe Google News
