joi

30 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

27 aprilie, 2022

Consumul de gaze din România poate fi acoperit de producția internă, deocamdată, în această perioadă, iar importurile decurg normal și au scopul stocării în depozite pentru iarnă – a declarat Ion Sterian, directorul general al Transgaz (TGN), în contextul suspendării livrărilor Gazprom spre Polonia și Bulgaria.

Practic, ecuația are două componente: consumul zilnic – cu problema revenirii industriei – unde mizăm pe producția proprie; și necesitatea de-a face înmagazinări pentru iarna viitoare, unde ne bazăm pe importuri.

Deocamdată, însă, industria nu consumă la nivelurile normale, iar proiectele României de suplinire a gazelor rusești nu se realizează la fel de repede pe cât poate închide Gazprom robinetele.
Altfel, rețeta energetică a României depinde de vânt și de ploi.


„România îşi poate asigura tot consumul de gaze din producţia internă în această perioadă. Consumul nu este mai mare de 20-21 de milioane de metri cubi pe zi, iar producţia poate ajunge la 23 de milioane de metri cubi”, a declarat Ion Sterian (foto), pentru Agerpres.
Consumul redus din perioada de Paști a determinat Romgaz să închidă anumite sonde.

Consum redus de gaze, dar fără industrie. Importuri (din Ungaria) pentru stocare

Cel mai mare consumator industrial de gaze naturale, producătorul de îngrășăminte Azomureș Tg Mureș, a anunțat că va relua parțial producția, oprită din cauza scumpirii excesive a gazelor.

Ion Sterian, șeful Transgaz, care este operatorul national de sistem și de transport magistral de gaze, nu a precizat dacă rezerva de producție internă ar putea acoperi consumul industrial, inclusiv al electrocentralelor pe gaze, producătoare de electricitate pentru alți consumatori energointensivi, care nu funcționează la capacitate, percum Alro Slatina.

Importurile de gaze sunt miercuri de 3,5 milioane de metri cubi (3,2 milioane mc prin Ungaria şi 300.000 mc prin Negru Vodă, din Bulgaria), nivel egal cu cel de zilele trecute.


„Este important să aducem gaze din import astfel încât, la începutul sezonului rece, să avem în depozite 3,2 miliarde de metri cubi”, a spus Ion Sterian.

În depozitele de gaze din România sunt în acest moment 640 de milioane de metri cubi, cu 230 de milioane de metri cubi mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Proiecte nefinalizate, funcționale la anul

Deocamdată, România depinde în proporție de circa 20% de importurile de gaze din Rusia, iar compensarea acestora cu gaze lichefiate din import (GNL)  s-ar putea face – teoretic – prin prin rețelele pan-europene (dacă mai rămâne ceva după marea cerere a Germaniei și Poloniei) .

O rută ar fi cea a gazelor azere (încă necontractate prin gazoductul transanatolian TANAP), aduse prin interconectorul dintre Bulgaria și Grrecia, a cărui finalizare a fost promisă pentru acest an.

Pe aici ar putea veni și  GNL de la terminalul din Alexadropoulis, care urmează să fie gata la începutul anului viitor.

Gazoductul BRUA și-ar putea dovedi, în sfârșit, utilitatea, salvatoare, potrivit directorului Transgaz.

O rețetă echilibrată, dar dependentă de vânt și de ploi

Producția de electricitate din România a virat în apoi spre cărbune, în condițiile în care scumpirea gazelor l-au făcut mai avantajos în ciuda costurilor mai mari cu certificatele de emisii.

(Citește și: „Rețeta de independență a României față de gazele rusești – cum arată primii pași”)

Importul de cărbune a crescut cantitativ cu 81% în primele două luni din 2022, față de aceeași perioadă din 2019, cel din urmă an normal (neafectat nici de pandemia coronavirus nici de tensiunile geopolitice care au dus în cele din urmă la război).

Ponderea gazelor între sursele de producție de electricitate s-a înjumătățit în aprilie față de ianuarie, ia ponderea cărbunelui a crescut, ca și cea a energiei hidroelectrice și eoliene.

Mai multe zile de-a rândul, în aprilie, când vântul a bătut cu putere, energia eoliană a fost principala sursă de electricitate a României, alteori – hidroecentralele.

Hidrocentralele asigurau, miercuri la prânz, 34,5% din electricitatea consumată, urmate de centrala nucleară (19%), electrocentralele pe cărbune (17,6%) și cele pe gaze (17%). Restul venea de la fotovoltaice  și eolienne.

Soarele bătea mai tare decât vântul.

Rețeta este echilibrată, dar resursele regenerabile nu sunt  sufficient exploatate pentru a suplini gazelle rusești.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

***

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. „Pas cu pas”
    Cum v-a zis Prea Luninatul!
    Industria e distrusa de noi!
    Coalitia aflata la cascaval!
    Apoi consum casnic nu prea e!
    Au plecat 5 milioane de romani!
    Asa ca nici nu consumam, nici nu protestan!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

  1. „Pas cu pas”
    Cum v-a zis Prea Luninatul!
    Industria e distrusa de noi!
    Coalitia aflata la cascaval!
    Apoi consum casnic nu prea e!
    Au plecat 5 milioane de romani!
    Asa ca nici nu consumam, nici nu protestan!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: