Principalele organizații sindicale europene se declară profund îngrijorate de amploarea declinului industrial al UE, în contextul în care prețurile mari la energie continuă să afecteze pilonul fundamental al economiei blocului, relatează Euractiv.
Temerile sunt confirmate de Eurostat, care a publicat luni datele privind producția industrială a UE pentru luna noiembrie 2023, când aceasta a scăzut cu 0,2%, fiind a treia diminuare lunară consecutivă. Producția industrială a coborât cu 5,8% în noiembrie, raportat la luna similară din 2022, după ce a scăzut la 12 luni cu 5,4% în octombrie.
„Ne confruntăm cu o situație foarte îngrijorătoare”, a declarat pentru Euractiv secretarul Confederației Sindicatelor Europene, Ludovic Voet. „Aceste cifre sunt un canar într-o mină de cărbune: cel mai afectate sunt investițiile pe termen lung în clădiri și echipamente”.
Lipsa investițiilor în infrastructura-cheie sunt confirmate și de datele Eurostat. Producția lunară de bunuri de capital, cum ar fi clădiri, mașini și echipamente, a scăzut cu 0,8% în UE în noiembrie, după ce a scăzut cu 0,7% în octombrie. Producția de bunuri de capital a fost, de asemenea, cu 8,7% mai mică în noiembrie față de aceeași lună din 2022.
„Lipsa investițiilor pe care o vedem astăzi are deja implicații dramatice”, a avertizat Voet. „Fabricile se închid și locurile de muncă sunt reduse chiar în sectoarele care au ridicat Europa acolo unde este astăzi”. Acestea includ în special sectoare mari consumatoare de energie, cum ar fi industria aluminiului, a îngrășămintelor și industria chimică.
„Amenințarea dezindustralizării” UE
Judith Kirton-Darling, secretarul general interimar comun al industriALL Europe, a declarat că organizația ei, care reprezintă aproximativ șapte milioane de muncitori europeni, a avertizat de mai mult timp „cu privire la declinul industrial și amenințarea dezindustrializării în Europa”.
Politicile actuale ale UE, inclusiv regulile fiscale controversat de stricte convenite recent de miniștrii de finanțe din UE, nu vor face decât să exacerbeze această situație, a adăugat ea.
„În mod alarmant, austeritatea fiscală și revenirea la politicile de austeritate împiedică și mai mult dezvoltarea industrială, subminând poziția competitivă a Europei pe piața globală”, a spus Kirton-Darling.
Atât Kirton-Darling, cât și Voet îndeamnă factorii de decizie europeni să introducă reglementări fiscale mai „flexibile” pentru a încuraja investițiile. Ei au sugerat, de asemenea, că viitoarele subvenții industriale de stat ar trebui să fie condiționate de consolidarea drepturilor de negociere colectivă și de crearea de locuri de muncă de înaltă calitate.
„În loc să impună constrângeri fiscale rigide, liderii europeni ar trebui să promoveze în mod activ industriile reziliente, locurile de muncă industriale de calitate și coeziunea socială”, a spus Kirton-Darling.
UE trebuie să demonstreaze că este alături de lucrători pentru a-i recâștiga de partea proiectului european
Voet a mai avertizat că incapacitatea UE de a-și opri declinul industrial provoacă „amărăciune și dezamăgire” în rândul muncitorilor europeni, care ajung victime „ale extremei dreapta populiste, care nu face decât să creeze diviziuni și haos”.
„Pentru a readuce lucrătorii la proiectul european, trebuie ca UE să demonstreze că este de partea lor”, a spus Voet.
***
(Citiți și: ”WSJ: ”Discipolii Davos dezindustrializează Europa””)
***
