Scăderea industriei românești sub presiunea scăderii europene a modificat strcutura economiei românești: în 2023 industria românească încă nu a ajuns nici la nivelul celei din 2018 ritmul scăderilor menținându-se și influențând și celelalte sectoare ale economiei.
Industria românească nu dă deocamdată semne de revenire, scăzând și în noiembrie 2023 cu 0,6% față de octombrie și 4,4% față de aceeași lună din 2022. În octombrie, scăderea a fost de 5,1% comparativ cu aceeași lună a anului precedent.
Preţul materiilor prime şi preţul energiei de anul trecut au crescut costul producţiei, iar unele firme mai mici nu au suportat, aşa că au închis temporar afacerea.
Dar la fel au procedat și marile combinate energointensive care au luat cel puțin pentru o perioadă o pauză din cauza prețului energiei, pe fundalul scăderii industriei în marile economii din Vest de care e dependentă. Germania e cel mai bun exemplu, însă coborârea a început încă din anul 2017.
Mai jos, ritmul de evoluție din 2018 încoace, perspetiva pentru 2024 rămânând una de coborâre:
*11 luni
Industria prelucrătoare e cea mai sensibilă, ea având în ultimele decenii aportul principal la creșterea economică. Scăderea industriei prelucrătoare a atras, însă, și scăderea industriei energetice care a avut o revenire rapidă după pandemie, însă nu a fost de durată. Din grafic se observă că cel mai mult a scăzut producția de energie, marii consumatori reducând capacitățile de producție.
Modificarea structurii economiei în ultimii 5 ani
Marea problemă a economiei unei țări ca România este că industria prelucrătoare îndeosebi susține atât valoarea adăugată înaltă (spre deosebire de statele unde tehnologiile inovative preiau acest rol), cât și neutralizarea unei părți din deficitul comercial care ne produce dezechilibre majore:
producem puțin și importăm mult și scump.
Industria a pierdut circa 4 puncte procentuale la formarea PIB, diferență compensată de creșterea din comerț (consumul) și IT. Construcțiile au supraviețuit unei căderi catastrofale în 2023 datorită construcțiilor inginerești, adică cele care țin de infrastructura de transport, impulsionate de fondurile europene:
*6luni
Reducerea contribuției agriculturii la sub 5% a permis industriei să rămână la cote de încă peste 20%. După scăderea din perioada pandemiei, industria a dat semne de revenire, însă din 2021 volumul producției industriale a înregistrat noi contracții.
În ceea ce privește populația ocupată, sectorul industrial al României (20,4%) deține o pondere similară cu statele din proximitatea noastră, substanțial mai mare în comparație cu media Uniunii Europene sau cu cele ale Germaniei sau Franței.
Cu toate acestea, una din cinci persoane ocupate lucrează în sectorul agricol (21,1%).
Nu sunt semnale de revenire a industriei în UE
Sectorul industrial este în suferință în toată Uniune Europeană. Conform celor mai recente date comunicate de Eurostat, în zona euro, producția industrială s-a contract în noiembrie cu 0,3% pentru a treia lună consecutiv, continuând tendința de contracție a producției.
Nivelul din noiembrie 2023 este cu 7,2% sub cel din luna septembrie 2022.
Aceasta înseamnă că industria va fi în continuare o frână pentru avansul economiilor din zona euro, cu performanțe mai slabe decât serviciile. Economia zonei euro a cunoscut o evoluție negativă în al treilea trimestru din 2023 și ar fi putut să înregistreze și ultimul trimestru de creștere negativă. Datele producției industriale cel puțin asta arată.
Datele evidențiează de asemenea riscurile pentru redresarea țărilor din Europa Centrală și de ESte în urma recesiunii induse de inflația de anul trecut, chiar dacă multe dintre băncile centrale din regiune au început să mai taie din dobânzi.
Iar industria românească nu face excepție fiind dependentă, mai ales pe segmentul automotive de exporturile în statele Uniunii Europene. Deja cererea scăzută este reimțită de întreprinderile din țară care își reduc producția în absența comenzilor noi.
Perspectivele pentru industria din zona euro în 2024 rămân destul de sumbre în acest moment, potrivit sondajelor. Noile comenzi continuă să se deterioreze, deși într-un ritm mai lent decât acum câteva luni. Și, în timp ce producătorii devin puțin mai optimi, nu ne așteptăm la un adevărat punct de cotitură în producție în lunile următoare. Și orice lipsă de input provenită din perturbările comerțului cu componente prin Marea Roșie nu va ajuta. Mai important, cererea ar trebui să revină dar există încă foarte puține dovezi în acest sens dacă privim la perspectivele economiei globale în 2024.
***
(Citiți și: ”WSJ: ”Discipolii Davos dezindustrializează Europa””)
(Citiți și: ”Consumul energetic al României – tras în jos de scăderea industriei și scumpire”)
***
Un răspuns
Sunt sigur că prin programele FOTOVOLTAICE , RABLA , RABLA PLUS , RABLA ELECTROCASNICE , RABLA SOBE PE LEMNE și alte rable, industria din România o să își revină și o să ajungă pe noi culmi .