Cancelarul german Angela Merkel și președintele Franței Emmanuel Macron, împreună cu membrii guvernelor lor, au avut marți o lungă discuție pe temele majore ale momentului: reforma Zonei Euro și migrația.
La finalul ședinței comune a guvernelor Franței și Germaniei, organizată la nord de Berlin, la castelul Meseberg, cei doi lideri au susținut o conferință de presă comună, din care a reieșit că fiecare și-a atins obiectivele:
Angela Merkel a primit suportul Franței pentru a obține un răspuns unitar al UE în chestiunea migrației, iar Emmanuel Macron a primit acceptul Germaniei pentru o iminentă reformă a Zonei Euro.
În ambele chestiuni lipsesc însă detalii esențiale.
Dacă pe subiectele de interes global pentru Europa lucrurile au fost enunțate la nivel de principii, ambii lideri au insistat pe acordul în proiecte comune, ce au impact în primul rând pentru economiile statelor lor.
(Citiți și: ”14 franco-germani curajoși relansează miza momentului: 6 propuneri radicale pentru reforma Zonei Euro. ”România leului” poate medita la soluție”)
Angela Merkel și Emmanuel Macron au anunțat:
- debutul cooperării în două proiecte de apărare, unul terestru și altul care vizează construcția unui avion de vânătoare
- înființarea unei Agenții de cercetare în domeniul tehnologiilor disruptive și a Inteligenței Artificiale
- înființarea unei Universități Europene
Tema care a copleșit reforma eurozonei: Migrația și cele 3 axe de atac ale problemei
Deși a evitat în ultimul moment o bătălie internă pe tema migrației, Angela Merkel nu va putea guverna liniștită în Germania dacă summit-ul UE de la sfârșitul acestei luni nu va aduce un acord european în privința solicitanților de azil.
Acesta este motivul pentru care tema migrației va consuma în continuare cele mai multe energii, începând chiar cu ședința anuală comună a guvernelor Franței și Germaniei, organizată marți, în Germania.
Președintele Emmanuel Macron a dat asigurări că Franța și Germania sunt determinate să convingă Uniunea Europeană că în această chestiune ”este nevoie de un răspuns unitar, coordonat și de cooperare structurală”.
”Lucrăm împreună pentru a formula propuneri pe 3 axe: e vorba de întărirea capacității de a colabora cu țările de origine și cu cele de tranzit, în special cu Libia și alte state din nordul Africii, de o protecție mai bună a frontierelor externe ale UE, unde dorim creșterea capacităților Frontex și ajutor acordat statelor de la frontierele Uniunii, dar și un sistem mai eficient de solidaritate europeană și de răspuns la provocările migrației. Nu în ultimul rând, dorim reforma Rregulamentului Dublin”, a declarat președintele Macron.
Cancelarul Merkel a anunțat că se bucură de sprijinul Franței în încercarea de a convinge restul statelor membre să accepte un răspuns unitar la problema migrației.
Ambii au refuzat să comenteze pe marginea propunerii avansate, tot marți, de președintele Consiliului European, Donald Tusk referitoare la crearea unor așa-numite ”platforme de debarcare” a migranților în afara spațiului UE. ”Este încă un proiect pe care nu am apucat să îl aprofundăm. Consider însă că se integrează în prima axă de care vă vorbeam”, a răspuns Emmanuel Macron la o întrebare specifică adresată în conferința de presă.
Zona euro: buget separat. Au fost agreeate principii, detaliile vin în următoarele 6 luni
Cei doi lideri europeni au deplâns și lipsa de solidaritate și unitate și în materie economico-financiară, faptul că ”statele UE rămân divizate de problemele generate în trecut de criza economică dar și de presiunile Statelor Unite”.
”Vom propune colegilor noștri un set de măsuri care să întărească cooperarea și unitatea în Zona Euro”, a anunțat cancelarul Merkel. ”Sunt angajamente politice pe care le asumăm împreună”, a precizat președintele Macron
Între aceste măsuri, președintele Macron a anunțat constituirea unui buget separat al statelor din Zona Euro, care ar urma să devină operațional din 2021. Întrebat despre detalii, Emmanuel Macron a afirmat că Franța și Germania au aprobat marți un principiu, stabilirea detaliilor (dimensiunea bugetului, modul de finanțare al acestuia, cum și pe ce vor fi cheltuiți banii) căzând în sarcina celor 2 miniștri de finanțe.
Aceste detalii ar urma să fie finalizate până la sfârșitul anului 2018 și supuse aprobării celorlalte state începând cu anul viitor.
(Citiți și: ”Întâlnire Macron – Merkel la Berlin: Divergențele franco-germane în reformarea Zonei Euro”)
Angela Merkel și Emmanuel Macron au mai precizat că au aprobat ideea convergenței fiscale în Zona Euro, transformarea Fondului European de Stabilitate în instituție financiară capabilă să protejeze Zona euro de posibile viitoare crize și operaționalizarea Uniunii Bancare.
Nici pe aceste teme nu au fost oferite detalii. Singura precizare făcută de Emmanuel Macron:
”Începând cu anul viitor vom discuta și despre modificarea Tratatului Uniunii, esențială pentru ca mecanismele decise de noi să poată funcționa”.
Imigrația: Emmanuel Macron – solidaritate cu țârâita
Franța nu s-a dovedit până acum foarte cooperantă în a identifica o soluție pentru Europa în chestiunea migrației, iar poziția intransigentă pe care se situează Emmanuel Macron, generată de calcule politice interne, îl plasează pe acesta pe poziții divergente cu vecinii.
Președintele Macron a criticat guvernul Italiei pentru că a blocat accesul navei de salvare Aquarius în porturile italiene și a fost nevoit să îl invite în grabă la Paris pe noul premier italian după ce a fost acuzat de ipocrizie: politicile franceze în domeniu nu sunt cu nimic mai generoase, căzând în sarcina guvernului Spaniei să acorde găzduire temporară a navei pline cu refugiați salvați din Mediterana.
Începând cu săptămâna trecută, președintele Macron a insistat asupra faptului că Franța a primit anul trecut aproape la fel de mulți refugiați ca și Italia (100.000 de persoane, față de 129.000 cât a primit Italia) și mai mulți anul acesta- 26.000 față de 18.000 primiți de Italia.
Problema este că Franța nu a propus deocamdată nicio idee utilă, opinia generală fiind aceea că ”îmbunătățirea climatului economic în statele aflate la sud de Mediterana”, sau ”discuțiile pentru identificarea unei soluții politice în Libia”, nu pot fi considerate ca având efecte semnificative.
Cât despre ”schimbările fundamentale” ale Regulamentului Dublin, cel care stabilește modul în care refugiații se pot stabili în Europa, Emmanuel Macron nu a anunțat nimic exact cum ar trebui schimbat acesta.
Bătălia internă a Angelei Merkel
Pentru bavarezi, scrie Süddeutsche Zeitung, controversa este legată în primul rând de persoana cancelarului și mai puțin de migrație.
Săptămânba trecută a oferit liderilor CSU ocazia să testeze suportul de care se bucură Angela Merkel în interiorul formațiunii sale, CDU. În această privință, Angela Merkel s-a dovedit clar câștigătoare, fiind spulberate orice iluzii că CDU o va abandona.
Momentul de cumpănă s-a produs joi, când grupurile parlamentare ale celor două partide, care în mod curent au reuniuni comune, s-au întrunit separat pentru a discuta criza migrației. Parlamentarii CDU, chiar și cei care au exprimat în trecut nemulțumiri față de politicile provovate de cancelarul Merkel, au făcut front comun cu conducerea partidului.
După această demonstrație de unitate, CSU a făcut un pas înapoi și ministrul de Interne a anunțat că așteaptă până la sfârșitul lunii iunie să vadă dacă se ajunge la consens european în problema migrației.
Majoritatea comentatorilor germani spun că partidele își vor reevalua pozițiile după summit-ul UE de la Bruxelles, ministrul Seehofer lăsând de înțeles că va acționa rapid în lipsa unei decizii unanime a liderilor Uniunii.
Închiderea frontierelor pentru migranți ar provoca o criză guvernamentală, care ar aduce după sine mai multe probleme decât beneficii pentru CSU și pentru Germania în general.
Punctul slab al planului Seehofer
Cheia de boltă a mișcării gândite de ministrul Horst Seehofer este ideea că Germania va retrimite peste granițe migranții.
Prima problemă este că ”granițele” Germaniei, adică zonele în care se face controlul documentelor de călătorie, sunt în interiorul statului și nu la granița fizică a țării- este un efect al Acordului Schengen, fiind deci imposibil să oprești migranții să intre în țară.
A doua problemă este că Austria, țara prin care trec cei mai mulți migranți ce intră în Germania, nu este obligată să îi primească înapoi pe cei pe care Germania nu îi dorește.
În aceste condiții, singura opțiune a ministrului german de interne este să reintoducă controalele la graniță, măsură care va avea un serios impact economic și care nu este dorită nici măcar de CSU, partidul bavarez al ministrului de Interne Seehofer. Companiile auto cu sediul în Bavaria de exemplu au interes ca granițele să rămână deschise pentru că au un lanț întreg de furnizori în Europa Centrală și de Est.
Chestiunea poate fi însă parțial rezolvată de Austria, care ar putea reintroduce controale la granița cu Italia.
Posibila rezolvare europeană: Planul anunțat de Tusk
Președintele Consiliului European, Donald Tusk, propune liderilor UE crearea de ”platforme regionale de debarcare” în afara granițelor UE, puncte în care oficialii pot face rapid diferența între refugiați și migranți economici, ultimii fiind în situația de a fi retrimiși în țara de origine.
(Citiți și: ”Platforme regionale de debarcare” înființate în afara granițelor UE- soluția propusă de Donald Tusk în criza migrației)
Propunerea lui Donald Tusk ar putea aduce unanimitatea UE în chestiunea migrației și a azilului, care au provocat disensiuni europene începând cu 2015 și care amenință stabilitatea guvernului german chiar dacă cifrele migrației sunt în prezent mult mai reduse.
Conceptul ”platformelor” poate mulțumi și cele mai refractare state UE din moment ce ar dispărea presiunea de a accepta cote de migranți.
Potrivit Politico, printre statele ce sunt vizate de parteneriate în vederea găzduirii ”platformelor” se numără Tunisia și Albania, însă oficiali europeni afirmă că este prea devreme să nominalizeze vreun partener, acestea urmând să fie desemnate după negocieri bilaterale.
Ideea constituirii unor tabere de refugiați în afara granițelor UE a fost sugerată în 2016 de către premierul ungar Viktor Orban.
Politico anunță că Donald Tusk a trimis draftul propunerii în capitalele UE.
