Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

La obiect

Industria în PIB – în statele UE. Problemele de la productivitate în România

În 2018, industria și-a menținut, la limită, prima poziție între sectoarele economice ale UE din punct de vedere al valorii adăugate brute (VAB). Cu 19,1%,… Mai mult

28.10.2019

Chestiunea

Serbia a semnat cu Rusia și a aderat la Uniunea Economică Euroasiatică

Premierul sârb Ana Brnabic a semnat acordul de aderare la Uniunea Economică Euroasiatică (EEU), împreună cu omologii săi din Rusia, Armenia, Belarus, Kazakhstan și Kyrgyzstan,… Mai mult

27.10.2019

Cronicile

România vulnerabilă: Structura exporturilor româneşti le expune la riscuri. Nu există strategii realiste

de Adrian N Ionescu , 31.7.2018

Exporturile româneşti sunt prea puţin diversificate, astfel încât au o rezistență mică la variațiile de cerere rezultate din evoluția ciclului economic.

Dezvoltarea exporturilor auto, sau mai nou în domeniul IT a fost rezultatul fructificării unor oportunități de către cererea externă și nu a strategiilor oficiale care:

  • nu se bazează pe resursele şi potenţialul pe care le avem și
  • nu sunt eficiente din cauza obstacolelor care le împiedică aplicarea,
  • nu sunt flexibile și adecvate la ritmul actual al schimbărilor,
  • nu au în spate planuri de acțiune bugetate pe ani și obiective concrete,
  • nu susțin dezvoltarea de produse românești rezistente pe piețele externe,
  • nu susţin investitiile în lanturi de valori, inclusiv prin politica ajutoarelor de stat,
  • pentru că stimulentele nu sunt rezultatul unei viziuni pragmatice, potrivit experților consultați de cursdeguvernare.

Structură dezechilibrată

„Vulnerabilitățile exporturilor există dintotdeauna. Principala regulă de urmat pentru a rezista atunci când apar evoluții adverse în comerțul internațional este aceea a diversificării. Cu cât o țară are exporturi mai diversificate, cu atât face față mai bine perioadelor de criză”, spune Aurelian Dochia.

Or, și numai perspectiva diminuării cererii industriei germane de produse româneşti, de exemplu, se ridică din nou problema dependenţei exporturilor româneşti de cererea germană şi mai ales problema concentrării acestora pe echipamente şi accesorii auto.

Desigur, în recesiune se cumpără mai puţine maşini.

Spre Germania, Italia și Franța se îndreaptă cele mai mari exporturi românești în proporții de 22,9%, 11,2% și respectiv de 6,8% din totalul de peste 62,64 miliarde de euro, realizat în 2017. De altfel, spre țările UE s-a îndrepat peste 75% din exporturi.

Cele mai exportate produse românești sunt echipamentele, materialele și accesoriile auto, ca şi autovehiculele, după cum urmează:

Mai mult, structura exporturilor românești este foarte vulnerabilă la accidente și șocuri externe (ca acela al unei eventuale suprataxări americane a exporturilor auto germane), sau interne (ca acela a pestei porcine, care decimează efectivele suine din România).

„Cererea de mașini Dacia Renault și Ford scade în recesiune şi, în plus, acestea se pot produce la nevoie şi pe platforme similare în afara României, poate mai ieftin”, spune Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor autohtoni (PIAROM).

Aceeași top al supremației exporturilor de autovehicule, echipamente, materiale și accesorii autor se întâlnește și în structura tuturor exporturilor.

(Citiți și: Ce a exportat şi ce a importat România în 2017. Câteva observaţii)

Pericolul scăderii cererii germane

Motorul german al economiei europene și, totodată, al exporturilor românești pierde din viteză.

Exporturile nete ale Germaniei (de care depind și cele românești în Germania) au contribuit negativ la creșterea PIB, iar sentimentul de încredere a scăzut, „sugerând deteriorarea cererii externe. Datele arată moderarea ordinelor și a activității industriale”, spune prognoza de vară a Comisiei Europene.

Totodată, FMI a redus estimarea sa privind creșterea economiei germane pe 2018, la 2,2%, din cauza riscului global al protecționismului și a celui privind perspectiva neîncheierii la timp a acordului privind ieșirea Marii Britanii din UE (hard Brexit)

Falsele strategii

„Sunt destul de reticent asupra marilor strategii, am văzut multe asemenea documente în ultimele decenii. De prea multe ori strategiile de dezvoltare rămân expresia unor dorințe sau ambiții, nu se bazează pe resursele pe care le avem de fapt și nu sunt aplicabile, dintr-o sumedenie de motive, de la cele demografice până la cele educaționale”, spune economistul Aurelian Dochia.

Pe de altă parte, „în ziua de astăzi, când noi tehnologii schimbă radical condițiile din economie și configurația fluxurilor internaționale de mărfuri și capital se modifică rapid, orice strategie se perimează foarte repede”, adaugă Aurelian Dochia.

Strategiile rămân niște cuvinte frumoase, dacă nu au în spate planuri de acțiune bugetate pe ani și obiective concrete. Așa s-ar putea face și exporturile care sunt mai puțin dependente de ciclul economic. Apoi, câtă vreme nu stimulezi și creativitatea, ca să ai produse românești cu care să contezi în comerțul internațional, stai la comanda altora”, spune Cristian Pârvan.

„Ajungem astfel la problema dezvoltării cercetării și inovării și mai ales la susținerea transformării acestora în produse de export. Avem exempelele locomotivelor Softronic sau ale scanerelor lui Mircea Toader şi a obstacolelor întâmpinate de acestea ca să intre în economia românească”, adaugă Cristian Pârvan.

Teoria stimulentelor vs. practica obstacolelor

Rezistența exporturilor la alternanțele ciclului economic, respectiv diversificarea exporturilor prin care se poate realiza sunt „dependente de mărimea unei economii și de structura resurselor de care dispune”, spune Aurelian Dochia, care invocă exemplul potențialui agricol indiscutabil al României.

Este evident că pe termen lung, omenirea va avea mereu nevoie de hrană. Este un pariu câștigător să dezvolți exporturile în acest domeniu. Dar cum o faci, cum stimulezi exporturile în domeniu, cum încurajezi dezvoltarea de lanțuri de procesare care să adauge valoare producției agricole?”, întreabă expertul citat.

Soluția acordării „a tot felul de stimulente, subvenții, tratamente preferențiale etc. uită de faptul că acestea sunt costisitoare, au efecte secundare negative (tomate sau lapte care sfârșesc aruncate la gunoi) și că alte state, mai bogate decât noi, pot acorda subvenții mai mari, eliminând de pe piață exportatorii noștri”.

Şi atunci, „înainte de a ne angaja în a proiecta tot felul de sisteme de stimulente ar fi foarte util să începem prin a identifica și a elimina obstacolele existente în calea producătorilor, a procesatorilor și a exportatorilor”, punctează Aurelian Dochia.

Degeaba oferi stimulente dacă cei cărora li se adresează sunt sufocați de dificultăți în activitatea de zi de zi,

  • de la plăți întârziate la obținerea unei autorizații de construcție,
  • de la înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară până la imposibilitatea obținerii unui credit bancar în lipsa garanției pe care acea proprietate o putea oferi”, conchide expertul citat.

Apoi, atunci când sunt proiectate, „stimulentele ar trebui să însoțească întregul lanț valoric, de la valorificarea resurselor proprii, până la vânzarea lor”,  spune  şi Cristian Pârvan.

Degeaba stimulezi producția de roșii și porci, dacă roșiile se strică la producători şi

  • nu stimulezi și investițiile în procesare (de exemplu deshidratatele bio)
  • și nici dezvoltarea spiritului de asociere.

Ajungi să imporți bulion, mezeluri și mălai, făcute din exporturile românești de materie primă”, conchide, la rândul său, şi Cristian Pârvan.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 31.7.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Ana Birchall și Cozmin Gușă au fost excluși din PSD

Vladimir Ionescu

CEx PSD a votat, marți seara, pentru excluderea din partid a Anei Birchall, fostul ministru al Justiției, și a lui Cozmin Gușă. Viorica Dăncilă s-a… Mai mult

Stiri

Mediul de afaceri: Supra-reglementarea, țintită de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării încă de lansare

Adrian N Ionescu

Echilibrul dintre libertatea economică și reglementarea economiei a fost obiectul celei dintâi dezbateri organizate de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC), cu ocazia… Mai mult

Stiri

Ministrul Finanțelor confirmă observațiile cursdeguvernare.ro privind ”gaura” reală de la buget

Vladimir Ionescu

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a confirmat, marți, într-o postare pe Facebook, gaura reală a bugetului general consolidat, de 21 de miliarde de lei după primele… Mai mult

Stiri

Decizie judecătorească: PSD trebuie să facă publice sursele de finanțare a mitingului “împotriva abuzurilor”

Vladimir Ionescu

PSD este obligat de instanța Curții de Apel București să facă publice sursele de finanțare și prestatorii de servicii de la mitingul “împotriva abuzurilor” organizat… Mai mult

Stiri

Statistica sesizărilor primite de DNA – 25 în 9 luni, față de 1.513 anul trecut

Vladimir Ionescu

Scăderea evidentă a numerului de dosare investigate de DNA se explică prin prăbușirea numărului de sesizări, a explicat marți procurorul-șef interimar al instituției, Călin Nistor,… Mai mult

Stiri

Ministrul Cătălin Predoiu cere statistica dosarelor cu magistrați corupți

Vladimir Ionescu

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a solicitat Secției speciale și DNA statisticile privind numărul dosarelor de corupție în care sunt vizați magistrați, pentru a putea să-și… Mai mult

Stiri

Adina Vălean, aviz pozitiv în Comisia Juridică a Parlamentului European

Vladimir Ionescu

Comisia pentru Afaceri Juridice (Comisia JURI) a dat aviz favorabil, în ședința de marți a forului legislativ al PE, pentru Adina Vălean, propusă comisar european… Mai mult