fbpx

La obiect

Valul 4 ante portas: la ce se așteaptă autoritățile și experții și ce măsuri pregătesc

Peste o săptămână începe noul an școlar, pe fondul unei rate de vaccinare anti-Covid de numai 35% din populația adultă, în condițiile în care valul… Mai mult

07.09.2021

Digital

Digitalizarea Sănătății a pornit din Vest: 3 județe au cloud comun și caută soluții eHealth

Trei Direcții Județene de Sănătate Publică din vestul țării – Arad, Timiș și Hunedoara – au reușit în 30 de zile, cu ajutorul STS, să… Mai mult

07.09.2021

Evenimentul

Miniștrii USR-PLUS și-au anunțat demisiile – guvernul Cîțu s-a rupt sub privirile președintelui Iohannis

Miniștrii USR PLUS au anunțat luni seară, cu demisiile în mâini, decizia de a se retrage din Guvernul Cîțu, mișcarea fiind aprobată de Biroul Politic… Mai mult

06.09.2021

La obiect

Creșterea comerțului se stabilizează – rămâne discrepanța severă față de evoluția PIB

Vânzările cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) au înregistrat în luna iulie 2021 o creștere de 6,1% pe seria brută față de luna precedentă, potrivit… Mai mult

06.09.2021

România vulnerabilă: Structura exporturilor româneşti le expune la riscuri. Nu există strategii realiste

de Adrian N Ionescu , 31.7.2018

Exporturile româneşti sunt prea puţin diversificate, astfel încât au o rezistență mică la variațiile de cerere rezultate din evoluția ciclului economic.

Dezvoltarea exporturilor auto, sau mai nou în domeniul IT a fost rezultatul fructificării unor oportunități de către cererea externă și nu a strategiilor oficiale care:

  • nu se bazează pe resursele şi potenţialul pe care le avem și
  • nu sunt eficiente din cauza obstacolelor care le împiedică aplicarea,
  • nu sunt flexibile și adecvate la ritmul actual al schimbărilor,
  • nu au în spate planuri de acțiune bugetate pe ani și obiective concrete,
  • nu susțin dezvoltarea de produse românești rezistente pe piețele externe,
  • nu susţin investitiile în lanturi de valori, inclusiv prin politica ajutoarelor de stat,
  • pentru că stimulentele nu sunt rezultatul unei viziuni pragmatice, potrivit experților consultați de cursdeguvernare.

Structură dezechilibrată

„Vulnerabilitățile exporturilor există dintotdeauna. Principala regulă de urmat pentru a rezista atunci când apar evoluții adverse în comerțul internațional este aceea a diversificării. Cu cât o țară are exporturi mai diversificate, cu atât face față mai bine perioadelor de criză”, spune Aurelian Dochia.

Or, și numai perspectiva diminuării cererii industriei germane de produse româneşti, de exemplu, se ridică din nou problema dependenţei exporturilor româneşti de cererea germană şi mai ales problema concentrării acestora pe echipamente şi accesorii auto.

Desigur, în recesiune se cumpără mai puţine maşini.

Spre Germania, Italia și Franța se îndreaptă cele mai mari exporturi românești în proporții de 22,9%, 11,2% și respectiv de 6,8% din totalul de peste 62,64 miliarde de euro, realizat în 2017. De altfel, spre țările UE s-a îndrepat peste 75% din exporturi.

Cele mai exportate produse românești sunt echipamentele, materialele și accesoriile auto, ca şi autovehiculele, după cum urmează:

Mai mult, structura exporturilor românești este foarte vulnerabilă la accidente și șocuri externe (ca acela al unei eventuale suprataxări americane a exporturilor auto germane), sau interne (ca acela a pestei porcine, care decimează efectivele suine din România).

„Cererea de mașini Dacia Renault și Ford scade în recesiune şi, în plus, acestea se pot produce la nevoie şi pe platforme similare în afara României, poate mai ieftin”, spune Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor autohtoni (PIAROM).

Aceeași top al supremației exporturilor de autovehicule, echipamente, materiale și accesorii autor se întâlnește și în structura tuturor exporturilor.

(Citiți și: Ce a exportat şi ce a importat România în 2017. Câteva observaţii)

Pericolul scăderii cererii germane

Motorul german al economiei europene și, totodată, al exporturilor românești pierde din viteză.

Exporturile nete ale Germaniei (de care depind și cele românești în Germania) au contribuit negativ la creșterea PIB, iar sentimentul de încredere a scăzut, „sugerând deteriorarea cererii externe. Datele arată moderarea ordinelor și a activității industriale”, spune prognoza de vară a Comisiei Europene.

Totodată, FMI a redus estimarea sa privind creșterea economiei germane pe 2018, la 2,2%, din cauza riscului global al protecționismului și a celui privind perspectiva neîncheierii la timp a acordului privind ieșirea Marii Britanii din UE (hard Brexit)

Falsele strategii

„Sunt destul de reticent asupra marilor strategii, am văzut multe asemenea documente în ultimele decenii. De prea multe ori strategiile de dezvoltare rămân expresia unor dorințe sau ambiții, nu se bazează pe resursele pe care le avem de fapt și nu sunt aplicabile, dintr-o sumedenie de motive, de la cele demografice până la cele educaționale”, spune economistul Aurelian Dochia.

Pe de altă parte, „în ziua de astăzi, când noi tehnologii schimbă radical condițiile din economie și configurația fluxurilor internaționale de mărfuri și capital se modifică rapid, orice strategie se perimează foarte repede”, adaugă Aurelian Dochia.

Strategiile rămân niște cuvinte frumoase, dacă nu au în spate planuri de acțiune bugetate pe ani și obiective concrete. Așa s-ar putea face și exporturile care sunt mai puțin dependente de ciclul economic. Apoi, câtă vreme nu stimulezi și creativitatea, ca să ai produse românești cu care să contezi în comerțul internațional, stai la comanda altora”, spune Cristian Pârvan.

„Ajungem astfel la problema dezvoltării cercetării și inovării și mai ales la susținerea transformării acestora în produse de export. Avem exempelele locomotivelor Softronic sau ale scanerelor lui Mircea Toader şi a obstacolelor întâmpinate de acestea ca să intre în economia românească”, adaugă Cristian Pârvan.

Teoria stimulentelor vs. practica obstacolelor

Rezistența exporturilor la alternanțele ciclului economic, respectiv diversificarea exporturilor prin care se poate realiza sunt „dependente de mărimea unei economii și de structura resurselor de care dispune”, spune Aurelian Dochia, care invocă exemplul potențialui agricol indiscutabil al României.

Este evident că pe termen lung, omenirea va avea mereu nevoie de hrană. Este un pariu câștigător să dezvolți exporturile în acest domeniu. Dar cum o faci, cum stimulezi exporturile în domeniu, cum încurajezi dezvoltarea de lanțuri de procesare care să adauge valoare producției agricole?”, întreabă expertul citat.

Soluția acordării „a tot felul de stimulente, subvenții, tratamente preferențiale etc. uită de faptul că acestea sunt costisitoare, au efecte secundare negative (tomate sau lapte care sfârșesc aruncate la gunoi) și că alte state, mai bogate decât noi, pot acorda subvenții mai mari, eliminând de pe piață exportatorii noștri”.

Şi atunci, „înainte de a ne angaja în a proiecta tot felul de sisteme de stimulente ar fi foarte util să începem prin a identifica și a elimina obstacolele existente în calea producătorilor, a procesatorilor și a exportatorilor”, punctează Aurelian Dochia.

Degeaba oferi stimulente dacă cei cărora li se adresează sunt sufocați de dificultăți în activitatea de zi de zi,

  • de la plăți întârziate la obținerea unei autorizații de construcție,
  • de la înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară până la imposibilitatea obținerii unui credit bancar în lipsa garanției pe care acea proprietate o putea oferi”, conchide expertul citat.

Apoi, atunci când sunt proiectate, „stimulentele ar trebui să însoțească întregul lanț valoric, de la valorificarea resurselor proprii, până la vânzarea lor”,  spune  şi Cristian Pârvan.

Degeaba stimulezi producția de roșii și porci, dacă roșiile se strică la producători şi

  • nu stimulezi și investițiile în procesare (de exemplu deshidratatele bio)
  • și nici dezvoltarea spiritului de asociere.

Ajungi să imporți bulion, mezeluri și mălai, făcute din exporturile românești de materie primă”, conchide, la rândul său, şi Cristian Pârvan.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 31.7.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

RePatriot Summit 2021 (30.09 – 03.10) unește Diaspora cu România. Perioada pentru aplicații este încă deschisă.

Redacţia

Între 30 septembrie și 3 octombrie are loc cea de-a VI-a Ediție a Summitului RePatriot, o inițiativă menită să strângă românii de pretutindeni și să… Mai mult

Europa

Ursula von der Leyen vine la București, dar după Congresul PNL

Victor Bratu

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine la Bucureşti ca să marcheze aprobarea PNRR pe 27 septembrie, a anunțat vineri Dana Spinanţ, purtător de… Mai mult

Stiri

Peste 37% dintre românii cu „vârstă de muncă” nu au o ocupație plătită – INS

Adrian N Ionescu

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 de ani a fost de numai 67,5% în Trimestrul 2 din 2021. Rata de ocupare este… Mai mult

Europa

Reuters: Angela Merkel nu pleacă încă, rămâne interimar până la formarea unui nou guvern german

Razvan Diaconu

După 16 ani în fruntea guvernului federal de la Berlin, Angela Merkel nu candidează la alegerile germane din 26 septembrie. Asta nu înseamnă însă că… Mai mult

Stiri

Franța a suspendat 3.000 de cadre medicale nevaccinate anti-Covid

Razvan Diaconu

Mii de angajați din sectorul sanitar au fost suspendați în Franța din cauza faptului că nu s-au vaccinat antiCovid. Cei suspendați nu își vor mai… Mai mult

Stiri

Transportatorii vin cu camioanele în București pe 29 septembrie, în protest contra ANAF

Vladimir Ionescu

Membrii celor 7 asociații patronale ale transportatorilor rutieri din România vor protesta miercuri, 29 septembrie, inclusiv de la volanul a 500 de camioane, împotriva deciziilor… Mai mult

Europa

Scandal în finanțele internaționale: Actualul șef FMI, acuzat că a crescut artificial cifrele Chinei, Banca Mondială desființează rapoartele Doing Business 2018 – 2020

Iulian Soare

Lideri ai Băncii Mondiale, inclusiv fostul director executiv și actual director executiv FMI Kristalina Georgieva (foto), au aplicat „presiuni nejustificate” asupra personalului pentru a urca… Mai mult