joi

28 martie, 2024

1 aprilie, 2018

Potrivit datelor publicate de INS, industria auto a fost anul trecut motorul exporturilor româneşti, cu o valoare totală de circa 9,6 miliarde euro din totalul de 62,6 miliarde euro al mărfurilor livrate în străinătate.

De reţinut, însă, aproape 70% din valoarea menţionată a revenit componentelor asamblate apoi în alte ţări şi doar ceva mai mult de 30% sau cam 3 miliarde euro autovehiculelor exportate în stare finită.


Dacă se iau în calcul şi importurile de profil, unde aceleaşi grupe de mărfuri au ocupat aproape aceleaşi poziţii pe ambele fluxuri de schimb internaţional, rezultatul net a fost de aproape 3,6 miliarde de euro, la o valoare finală negativă de aproape 13 miliarde euro a soldului între exporturi şi importuri.

(Citiți și: ”Deficitul din comerțul exterior, concentrat pe 7 țări. Ungaria figurează pe locul doi, imediat după China ”)

Pe locul al doilea ca importanţă s-au situat livrările de fire, cabluri şi alţi conductori electrici izolaţi, cu o valoare de aproape 3,9 miliarde euro la export şi un sold net pozitiv de aproximativ 2,1 miliarde euro. Lor li s-a adăugat, într-o proporţie relativ mai mică, aparatura electrică, cu 0,8 miliarde euro la export şi 0,4 miliarde euro rezultat net.

Pentru a avea o imagine mai clară asupra schimburilor comerciale ale României, vă prezentăm in-extenso primele 15 poziţii la exporturile şi, respectiv, la importurile efectuate în anul 2017:

 


Din aceste date, se poate observa că România a reuşit să exporte produse petroliere în valoare de doar 1,85 miliarde euro la intrări de ţiţei de 2,7 miliarde euro la care s-au adăugat produse petroliere de 1,3 miliarde euro.

(Citiți și: ”(13 miliarde euro deficitul comercial – adică 7% din PIB. De unde, de ce?”)

Dacă în industria auto şi în cea de cablaje electrice am ieşit pe plus din specializarea intraindustrială la nivel european, pe partea de petrochimie, unde altădată excelam, rezultatul ne-a fost net defavorabil.

De remarcat livrările consistente la export la produse ceva mai puţin cunoscute în public, precum cele de scaune (1,45 miliarde euro), anvelope (1,35 miliarde euro), telefoane şi pompe ( fiecare din aceste grupe cu câte aproximativ 1 miliard de euro. Adică aceeaşi valoare cu cea obţinută din exportul de grâu ( cerealale au adus aproape 1,8 miliarde euro, dacă se adaugă porumbul).

La import, legat de activitatea din agricultură, se remarcă, imediat după epuizarea primelor 15 poziţii din top, intrările de aproape 0,5 miliarde euro de carne de porcine, la care am pierdut capacităţi importante de producţie, şi de 0,45 miliarde euro la insecticide, erbicide etc., urmare a unei reduceri similare.

Oarecum suprinzător, până la poziţia 30 în topul importurilor mai apar categorii precum „sânge uman, sânge animal preparat pentru utilizări terapeutice, vaccinuri” (406 milioane euro), sârmă din cupru (397 milioane euro) şi „şuruburi, buloane, piuliţe, tirfoane, piroane şi articole similare din fontă, fier sau oţel” (396 milioane euro).

(Citiți și: ”Un strigăt de la BNR: Potențialul României e compromis de creșterea consumului produselor altora pe datoria făcută de noi. Cursul și inflația”)

În fine, dar nu în ultimul rând, trebuie amintită situaţia sectorului de medicamente şi antibiotice, unde exporturi de 717 milioane euro ( să sperăm că nu e vorba despre reexport) s-au derulat în paralel cu importuri de 2,45 miliarde euro ( locul 3 între categoriile de mărfuri importate !!), rezultatul net fiind de -1,7 miliarde euro sau 13% din deficitul comercial al României.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: