fbpx

Interviu

Interviu cu fostul primar din La Paz: povestea și soluțiile unui edil de capitală sud-americană

Cum poate fi abordată administrația unei capitale atinsă de ”o corupție sud-americană”, atunci când nu vrei să te lași înghițit de mecanismul sofisticat de fraudă… Mai mult

07.09.2021

La obiect

Date INS pe S1 / Economia a revine, +1,6% față de S1 2019, dar pe o structură mai slabă: -5,2% la industrie, cu expandarea comerțului. Prețul – adâncirea deficitelor externe

INS a confirmat creșterea PIB pe al doilea trimestru din 2021: a crescut cu 13% în termeni reali și cu 13,6% pe seria ajustată sezonier… Mai mult

07.09.2021

La obiect

Valul 4 ante portas: la ce se așteaptă autoritățile și experții și ce măsuri pregătesc

Peste o săptămână începe noul an școlar, pe fondul unei rate de vaccinare anti-Covid de numai 35% din populația adultă, în condițiile în care valul… Mai mult

07.09.2021

Digital

Digitalizarea Sănătății a pornit din Vest: 3 județe au cloud comun și caută soluții eHealth

Trei Direcții Județene de Sănătate Publică din vestul țării – Arad, Timiș și Hunedoara – au reușit în 30 de zile, cu ajutorul STS, să… Mai mult

07.09.2021

România și exportul materiilor prime; studiu de caz – lemnul

de Marin Pana 17.5.2015

import-exportDisputele referitoare la exploatarea lemnului a adus în atenție modul în care România își exploatează materiile prime și în ce măsură contribuie acestea la dezvoltarea economică a țării.

De aceea, am preluat și centralizat datele furnizate de statistica oficială, pentru a dimenisiona corect problemele aflate în dezbatere și implicațiile mai largi, la nivelul întregului ansamblu macroeconomic.

Trebuie menționate însă, în acest context, și principiile de piață la care e aliniată economia României: în genere, exporturile nu pot fi reduse sau chiar interzise ”din pix”, libera circulație a mărfurilor fiind un astfel de principiu la care România este semnatară prin apartenența la Uniunea Europeană, iar soluțiile sunt de altă natură decât cele de marketing politic.

***

Ponderea materiilor prime în totalul exporturilor României, începând cu anul 2007, s-a situat la niveluri de circa 5%-6%. Maximul a fost atins îm anul 2011 iar minimul în 2014, pentru ca primul trimestru din 2015 să aducă o diminuare spre cota de 4% (date preliminare și nediferențiate pe categorii), influențată însă de sezonalitate.

Fapt important pentru o abordare corectă, 90% din aceste materii prime livrate în exterior au fost reprezentate anul trecut (ponderile sunt similare și în anii anteriori) de lemn, semințe de floarea-soarelui (fiecare cam cu o o treime din total) și minereuri metalice și fier vechi (cam un sfert și în scădere considerabilă față de perioada precedentă).

Astfel, o prezentare a evoluțiilor înregistrate pe aceste segmente de comerț exterior este importantă, pentru a pune în context exportul de lemn.

Am adăugat și statistica livrărilor de mobilă către partenerii externi, pentru a ne putea forma o idee în ce măsură se face adăgarea de valoare la intern și în ce măsură se vând materii prime brute, care nu aduc și o dezvoltare a industriilor conexe.

1

Click pentru mărire

Prima observație este că exporturile de lemn au crescut aproximativ în ritmul general al exporturilor de materii prime ale țării ( circa 70% între 2007 și 2014) și ușor sub nivelul general de creștere a exporturilor după aderarea la UE, care se duce spre 80%.
Procentual, exporturile de lemn nu au depășit niciodată două procente din total. Ele au fluctuat între un sfert și o treime din exporturile de materii prime, stabilizându-se la 33% în ultimii trei ani.

(Citiți și: ”Comerţul exterior pe 2014 : Ce se vede dacă dăm deoparte Dacia și Ford”)

Valoric, cele mai mari livrări de lemn către exterior s-au făcut în 2013, când s-au apropiat de pragul de un miliard de euro, pentru a se replia ușor în 2014 (-5%). Interesant este că, între 2007 și 2012, exporturile de minereuri metalice și fier vechi le-au depășit pe cele de lemn dar nu s-a sesizat mai nimeni în privința acestui lucru.

Între 2007 și 2014, România a vândut către alte țări lemn în valoare totală de circa 5,5 miliarde euro dar și minereuri metalifere și fier vechi (atenție la punerea pe butuci a industriei metalurgice, făcută cu larga participare a marelui vecin de la est) în valoare de aproape 7 miliarde euro. Și acestea puteau fi prelucrate în țară, cu un spor de valoare adăugată și, mai ales, cu reducerea dependenței strategice de anumite materiale metalice.

(Citiți și: ”Cifre de alarmă. România a ajuns ultima în UE la productivitatea resurselor utilizate”)

Mai mult, pe fondul unor ani agricoli buni și al unor randamente la hectar îmbunătățite spre nivelurile maxime din UE, din spate au venit livările de semințe și fructe oleaginoase (a se citi materia primă pentru uleiul comestibil și pentru adaosurile la carburanți). Suma lor din 2007 încoace a fost de 4,5 miliarde euro. Ori, pe piața de profil, concentrarea actorilor este destul de pronunțată, cota de piață de 30% sugerată pentru lemn fiind, foarte probabil depășită.

Cât despre posibilitatea de a folosi materia primă în țară (doar nu avea nimeni interesul de a face profit musai prin exportul în străinătate) trebuie corelate tăierile de masă lemnoasă cu capacitatea fabricilor românești de a achiziționa această masă lemnoasă, de a o prelucra și de a livra la export mobilier, marfă cu valoare adăugată mult mai mare decât cheresteaua.

Dacă se compară valoarea mobilierului exportat ca produs finit cu cea a lemnului materie primă potențială se observă că prima este undeva la peste dublu și a recuperat o anumită scădere de procentaj apărută în perioada 2010 – 2013. De altfel, reorientarea treptată a materiei prime spre fabricile interne ( care aproape și-au dublat exporturile în ultimii cinci ani) explică și diminuarea exporturilor de lemn din 2014.

Toate aceste considerații nu scuză pe nimeni și nici nu rezolvă problemele ecologice apărute după devalizarea pădurilor .

Însă, dacă este să intervenim cu mijloacele economiei de piață, ar trebui să fim la fel de atenți la toate piețele și la toate spețele, nu doar la cele inflamate conjunctural, din motive de spectacol politic.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 17.5.2015

2 comentarii

  1. Caliman Eugen-analist dezvoltare economica
    17.5.2015, 9:22 pm

    Lemnul are o pondere de sub 2 la suta din exportul de materii prime si se face caz si analiza (nationala) “de caz”. Ma intreb ce studiu de caz ar trebui facut pentru exportul celei mai valoroase “materii prime” nationale, forta de munca, dupa ce s-a “exportat” deja aproape jumatate din forta (activa) de munca a tarii?Din acest export, ne alegem cu cca. 80 de Euro lunar, pe cap de romin, “exportat”, pentru fiecare din cei cca.5 milione de emigranti.Plus depopultarea tarii si imposibilitatea reconstructiei industriale viitoare – procesul fiind ireversibil, prin stabilirea celor plecati in strainatate.
    Avea dreptate poeta Ana Blandiana, cind spunea ca sintem un “popor vegetal”. Sintem prin modul in care am trait inainte si dupa cum acceptam “desfrunzirea” natiunii de cea mai valoroasa “materie prima” mondiala:forta de munca!
    Pe cind o analiza de caz si o dezbatere nationala asupra cauzelor, solutiilor si raspunderii “generatiei politice DNA”, pentru acest prejudiciu, trecut de prea multa vreme sub tacere?

  2. Bogdan
    18.5.2015, 10:49 pm

    Problema nu e cat lemn exportam, ci cat lemn se poate taia sustenabil astfel incat padurile sa se regenereze. In majoritatea tarilor UE suprafetele impadurite cresc, la noi scad in continuu. Ne place sa credem ca avem o tara plina de paduri, dar suntem sub media europeana la suprafata impadurita, asta in conditiile in care o treime din suprafata tarii e teren muntuos. Munti din ce in ce mai cheliti de paduri insa. Cand or sa mature alunecarile de teren drumurile si casele oamenilor cifrele astea cu exporturi or sa devina total irelevante…

Lăsați un comentariu


Stiri

Înscrieri deschise: CONFERINȚA Educația și schimbarea paradigmei economice – Cum recuperează România decalajele la capitalul uman adecvat calificat

Redacţia

Paradigma economică mondială se schimbă incredibil de repede, ritmul e năucitor – statele emergente au la dispoziție și timp și resurse puține de-a ține pasul:… Mai mult

Stiri

Document / Guvernul anunță autoritățile locale, cu 5 zile înainte de Congresul PNL, că e dispus să împartă bani din Fondul de rezervă

Razvan Diaconu

Cu 5 zile înainte de organizarea alegerilor din PNL, Guvernul a transmis în teritoriu că așteaptă, până pe 27 septembrie, cereri pentru alocarea de bani… Mai mult

Stiri

VIDEO / Sindicatul Europol îl ia peste picior pe Klaus Iohannis – bătaie cu crose de golf în Ferentari

Vladimir Ionescu

Sindicatul Europol din Poliție spune că la scurt timp după ce președintele Klaus Iohannis i-a îndemnat pe români să descopere golful, în traficul din București,… Mai mult

Stiri

Oficial / DNA investighează modul în care s-au achiziționat vaccinurile anti-Covid

Razvan Diaconu

DNA investighează în rem (fără nominalizarea suspectului) modalitatea de achiziționare a dozelor de vaccinuri anti-Covid de către România, anunță Direcția Națională  Anticorupție. Acuzația este de… Mai mult

Europa

OECD recomandă menținerea stimulentelor economice și monetare, în ciuda presiunilor inflaționiste

Vladimir Ionescu

Este prea devreme pentru ca guvernele şi băncile centrale să retragă sprijinul excepţional oferit economiilor în pofida creşterii inflaţiei, a apreciat marţi Organizaţia pentru Cooperare… Mai mult

Stiri

7.000 de noi cazuri de Covid – dublu față de Italia

Mariana Bechir

Un număr de 6.789 de cazuri noi de Covid-19, încă 129 de decese și un total de aproape 1.000 de pacienți cu noul coronavirus aflați… Mai mult

Stiri

”Rectificarea pozitivă” a majorat necesarul de finanțare: Banii vor fi împrumutați în proporție de 60% de pe piețele internaționale

Alexandra Pele

Necesarul de finanțare a fost revizuit, ca urmare a rectificării bugetare ”pozitive”, în urma căreia au fost majorate veniturile, dar și deficitul, la 135 de… Mai mult