Comerţul exterior pe 2014 : Ce se vede dacă dăm deoparte Dacia și Ford

Deficitul comercial pe anul 2014 a fost de 6,05 miliarde euro, cu doar şase procente mai mare decât cel din aceeași perioadă din anul anterior.
Rezultatul pe decembrie 2014 a fost mai slab cu un sfert de milliard de euro faţă de decembrie 2013 şi a urcat la 744,9 milioane euro, cea mai slabă performanţă lunară consemnată anul trecut.

Datele generale

În 2014, exporturile au crescut în acelaşi ritm cu importurile (6,4%, la valori exprimate în euro).
Cu toate acestea, în noiembrie, ritmul de creștere al exporturilor a fost (în premieră) negativ (-1,5%), în timp ce importurile au avansat cu 4,4%. Acest fapt confirmă tendința de încetinire generală a majorării schimburilor externe, mai puternică pe partea livrărilor de mărfuri și servicii.

Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi (exprimat în termeni FOB/FOB), a scăzut ușor față de luna precedentă, dar s-a păstrat peste nivelul înegistrat anul tecut ). Valoarea înregistrată potrivit datelor communicate de INS a fost de 93,5% dar trendul general arată o plafonare sub pragul de 95%.

La nivelul schimburilor cu țările din UE, creșterea exporturilor a fost de 8,1% iar cea a importurilor de 5,3%.
Rezultatul a fost o diminuare cu aproximativ 560 milioane euro a soldului negativ din schimburile intracomunitare, de la circa -7,36 miliarde euro pe parcursul anului 2013 până la -6,78 miliarde euro în 2014.

În schimb, ritmul de creștere de numai 0,7% în exporturile extra-UE a fost net depășit de avansul importurilor pe aceeași relație (+7,5%). Urmare a acestui fapt, soldul pozitiv pe această relație s-a micșorat cam cu 900 milioane euro, de la 1,65 miliarde euro în 2013 la numai 0,75 miliarde euro în 2014.

Per total, ce am câștigat din reducerea deficitului cu colegele din UE am pierdut integral și ceva mai mult prin diminuarea excedentului pe care începusem să îl consolidăm cu statele din afara UE. Iar asta în condițiile în care, teoretic, întărirea dolarului față de euro, simultan cu păstrarea cvasiconstantă a cursului euro-leu, ar fi trebuit să ne ajute pe această din urmă relație.

Ponderea exporturilor intracomunitare în totalul exporturilor a fost de 71,1%, sensibil sub cea a importurilor (75,4%). Evident, situația este inversă în comerțul cu țările extra-UE28 (28,9% la exporturi și 24,6% la importuri). Pe scurt, exportăm prea puțin faţă de cât importăm din țările UE, deşi reuşim să ne acoperim importurile din altă parte cu livrările efectuate în afara UE.

Dacă dăm deoparte Dacia și Ford: Pe plus doar la materii prime și materiale, minus dramatic la petrochimie

Structura schimburilor externe pe principalele grupe de produse arată care dintre acestea au evoluat spre un rezultat mai puțin bun și ne-au dus spre deficitul de aproximativ şase miliarde euro sau aproape patru procente din PIB-ul estimat pe 2014.

Sectorul producător de mașini și echipamente de transport a susţinut schimburile externe prin soldul puternic pozitiv, astfel încât rezultatul concretizat în influența asupra soldului general s-a situat la +23%.

În schimb, soldul înregistrat în schimburile externe la grupa ”alte produse manufacturate” a influențat negativ rezultatul de ansamblu (-13%) și a anulat peste jumătate din avantajul menționat anterior.

Fapt îngrijorător, exporturile de produse chimice și conexe acestora au fost de numai o treime din importurile pe acest segment. Deficitul extern pe această zonă de comerț extern a depăşit cinci miliarde euro. Acest nivel reprezintă 87% din tot deficitul extern, ceea ce îl califică drept cauza principală a soldului negativ de ansamblu.

Deși exporturile de combustibili minerali și lubrifianți au crescut față de anul precedent la peste trei miliarde euro, importurile de acest tip au avansat și ele spre 5,5 miliarde euro (prin specializare intraindustrială și optimizarea activității multinaționalelor din domeniu). Astfel, gradul de acoperire aferent a rămas sub 60% iar deficitul sectorial a păstrat o pondere foarte importantă (38%) în deficitul total.

Exporturile de produse agroalimentare, băuturi și tutun au avansat până aproape de patru miliarde euro și jumătate de euro şi au ratat de puţin situarea la care ajunseseră în octombrie şi noiembrie, adică de a fi peste valoarea importurilor efectuate în același interval de timp. De remarcat, totuşi, echilibrarea survenită în 2014 pe o zonă de comerţ la care am avut de suferit în ultimii ani.

Celălalt ”plus” înregistrat pe lângă exporturile de auto: livrările la extern de materii prime și materiale au depășit semnificativ importurile, gradul de acoperire pe acest segment fiind de 154% iar excedentul de aproape un miliard de euro. Partea bună este aportul valutar, partea mai puțin bună este valorificarea relativ scăzută a materiilor prime autohtone pe calea utilizării lor în producția proprie.

Concluzia: Trendul contează

În rezumat, situația din comerțul exterior al României în 2014 arată o structură relativ bună a exporturilor. Trei sferturi dintre acestea sunt date de mașini, echipamente de transport și alte produse manufacturate iar soldul de ansamblu al schimburilor pe un segment al economiei de medie şi înaltă tehnicitate este unul pronunțat pozitiv.

Situația s-a îmbunătățit considerabil la mărfuri agroalimentare, băuturi și tutun, unde încercăm să ne construim în timp un anumit excedent (altminteri firesc, date fiind condițiile de sol și climă).

Din păcate, pe partea de combustibili minerali și lubrifianți cumulată cu produsele chimice, rezultatele rămân nesatisfăcătoare. Deficitul comercial pe acest segment de activitate a urcat deja la circa 7,5 miliarde euro, adică aproape exact 5% din PIB-ul estimate pentru anul 2014.

Evoluția schimburilor comerciale ale României în perioada 2009 – 2014 arată mutarea de pe un palier de deficit situate în apropierea pragului de zece miliarde euro (intervalul “de criză” 2009 – 2012) pe un palier aflat în proximitatea cifrei de şase miliarde euro în ultimii doi ani, odată cu depăşirea părţii celei mai grele a dificultăţilor economice.

Dar asta apare în cifre absolute. Dacă se face raportarea la Produsul Intern Brut, se poate vedea o creştere destul de evidentă, dar plafonată în 2014, a gradului de acoperire al importurilor prin intermediul valorii exporturilor realizate. Cât despre nivelul deficitului comercial, de aproape exact 4% din PIB, el poate fi considerat rezonabil pentru nivelul de dezvoltare al economiei.

Oarecum pardoxal, în pofida depăşirii pragului de 50 de miliarde euro exporturi, gradul deschidere al economiei (suma dintre exporturi şi importuri raportată la PIB), a scăzut după anul 2011. Această tendinţă de scădere a fost stopată în 2014 dar revenirea spre valori mai ridicate (caracteristice economiilor central-europene, situate în general cu acest indicator la peste 100%) se lasă aşteptată.

Per total, datele arată că, în pofida aparenţelor, schimburile externe nu au ţinut pasul decât într-o măsură nu tocmai suficientă cu dezvoltarea economiei.
Pe de o parte, cererea externă s-a aflat într-o anumită scădere şi am avut un deficit destul de pronunţat de cerere internă.
Pe de altă parte, investiţiile în utilaje şi tehnologii performante s-au situat sub necesarul de recuperare a decalajelor faţa de Occident.