miercuri

10 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

4 august, 2022

În 2021, totalul alocărilor bugetare guvernamentale pentru cercetare și dezvoltare în UE a fost de 109.250 milioane euro, echivalentul a 0,8% din PIB-ul UE. Aceasta este o creștere de 6% față de 2020 și o creștere cu 35% față de 2011.

România este din nou pe ultimul loc din UE la acest capitol, cu cea mai mică alocare pentru activități de cercetare și dezvoltare.

Cifrele provin din datele privind alocațiile bugetare guvernamentale pentru cercetare și dezvoltare publicate joi de Eurostat.

România – banii de cercetare s-au înjumătățit în ultimul deceniu


Statisticile referitoare la cercetare-dezvoltare oferă o perspectivă asupra priorității pe care guvernele le acordă acestui domeniu critic pentru UE.

În 2021, alocațiile bugetare guvernamentale pentru cercetare și dezvoltare la nivelul UE au fost de 244 euro de persoană, o creștere cu 33% față de 2011 (184 euro de persoană).

Cele mai mari alocări au fost înregistrate în Luxemburg (689 euro de persoană), urmat la distanță de Danemarca (530 euro) și Germania (471 euro).

(Citiți și:Cercetarea românească, la cel mai scăzut nivel din ultimii șase ani și departe de practica din regiune”)

Pe de altă parte, țările UE cu cele mai mici alocări bugetare pentru cercetare și dezvoltare per persoană au fost România (19 euro de persoană), Bulgaria (24 euro), Letonia (45 euro) și Ungaria (60 euro).


În cazul României, din graficul de mai jos se remarcă faptul că alocările guvernamentale pentru cercetare-dezvoltare aproape s-au înjumătățit în ultimul deceniu, între 2011 și 2021.

În ultimul deceniu, cele mai mari creșteri procentuale ale alocațiilor bugetare guvernamentale pentru cercetare și dezvoltare exprimate în euro per persoană au fost înregistrate în Letonia (de la 14 euro în 2011 la 45 euro în 2021), Grecia (de la 58 euro la 152 euro) și Ungaria (de la 30 euro până la 60 euro).

La polul opus, aceste alocări au scăzut în Spania (de la 155 euro în 2011 la 152 euro în 2021).

Activitățile de cercetare-dezvoltare sunt esențiale pentru multe politici la nivel european și național care urmăresc creșterea competitivității economiilor UE și bunăstarea cetățenilor săi.

Cercetarea și dezvoltarea a fost propusă ca motor de dezvoltare al UE în Orientările politice 2019-2024 ale Comisiei Europene.

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Nu este rau deloc ca nu sunt crescute alocarile din bugetul public pt cercetare in Romania, cata vreme nu se gaseste calea eficienta de a face din aceste alocari atat un mijloc de a contribui la dezvoltarea in Romania a unei economii competitive, bazata pe cunoastere (ceea ce nu se intampla in acest moment), cat si la progresul cunoasterii (ceea ce se intampla, pe ici, pe colo, dar frana promovarilor politic-securistice in cercetare nu a fost inca inlaturata). La fel precum toti salariatii din Romania, cercetatorii vor bani pt salarii tot mai mari – si ele esunt, deja, remarcabil de mari si astazi, comparativ cu cele din – sa zicem – sectorul privat si fara vreo productie de valori specifice remarcabile. Incapacitatea ministerului, sustinut de conducerile institutelor de cercetare, de a elabora planuri de cercetare in folosul tarii – si nu doar al indivizilor – trebuie anulata integral inainte de a mari cheltuielile publice pentru acest sector in asa fel incat sa ne „aliniem” celor mai avansate tari in acest domeniu, mentionate in graficul din articol.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

  1. Nu este rau deloc ca nu sunt crescute alocarile din bugetul public pt cercetare in Romania, cata vreme nu se gaseste calea eficienta de a face din aceste alocari atat un mijloc de a contribui la dezvoltarea in Romania a unei economii competitive, bazata pe cunoastere (ceea ce nu se intampla in acest moment), cat si la progresul cunoasterii (ceea ce se intampla, pe ici, pe colo, dar frana promovarilor politic-securistice in cercetare nu a fost inca inlaturata). La fel precum toti salariatii din Romania, cercetatorii vor bani pt salarii tot mai mari – si ele esunt, deja, remarcabil de mari si astazi, comparativ cu cele din – sa zicem – sectorul privat si fara vreo productie de valori specifice remarcabile. Incapacitatea ministerului, sustinut de conducerile institutelor de cercetare, de a elabora planuri de cercetare in folosul tarii – si nu doar al indivizilor – trebuie anulata integral inainte de a mari cheltuielile publice pentru acest sector in asa fel incat sa ne „aliniem” celor mai avansate tari in acest domeniu, mentionate in graficul din articol.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Creșterea nevoii de finanțare a companiilor a fost principalul motor al creditării din S1 al anului, marile bănci prezente pe piața locală reușind să marcheze profituri în creștere.

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: