luni

22 iulie, 2024

4 august, 2022

În 2021, totalul alocărilor bugetare guvernamentale pentru cercetare și dezvoltare în UE a fost de 109.250 milioane euro, echivalentul a 0,8% din PIB-ul UE. Aceasta este o creștere de 6% față de 2020 și o creștere cu 35% față de 2011.

România este din nou pe ultimul loc din UE la acest capitol, cu cea mai mică alocare pentru activități de cercetare și dezvoltare.

Cifrele provin din datele privind alocațiile bugetare guvernamentale pentru cercetare și dezvoltare publicate joi de Eurostat.

România – banii de cercetare s-au înjumătățit în ultimul deceniu


Statisticile referitoare la cercetare-dezvoltare oferă o perspectivă asupra priorității pe care guvernele le acordă acestui domeniu critic pentru UE.

În 2021, alocațiile bugetare guvernamentale pentru cercetare și dezvoltare la nivelul UE au fost de 244 euro de persoană, o creștere cu 33% față de 2011 (184 euro de persoană).

Cele mai mari alocări au fost înregistrate în Luxemburg (689 euro de persoană), urmat la distanță de Danemarca (530 euro) și Germania (471 euro).

(Citiți și:Cercetarea românească, la cel mai scăzut nivel din ultimii șase ani și departe de practica din regiune”)

Pe de altă parte, țările UE cu cele mai mici alocări bugetare pentru cercetare și dezvoltare per persoană au fost România (19 euro de persoană), Bulgaria (24 euro), Letonia (45 euro) și Ungaria (60 euro).


În cazul României, din graficul de mai jos se remarcă faptul că alocările guvernamentale pentru cercetare-dezvoltare aproape s-au înjumătățit în ultimul deceniu, între 2011 și 2021.

În ultimul deceniu, cele mai mari creșteri procentuale ale alocațiilor bugetare guvernamentale pentru cercetare și dezvoltare exprimate în euro per persoană au fost înregistrate în Letonia (de la 14 euro în 2011 la 45 euro în 2021), Grecia (de la 58 euro la 152 euro) și Ungaria (de la 30 euro până la 60 euro).

La polul opus, aceste alocări au scăzut în Spania (de la 155 euro în 2011 la 152 euro în 2021).

Activitățile de cercetare-dezvoltare sunt esențiale pentru multe politici la nivel european și național care urmăresc creșterea competitivității economiilor UE și bunăstarea cetățenilor săi.

Cercetarea și dezvoltarea a fost propusă ca motor de dezvoltare al UE în Orientările politice 2019-2024 ale Comisiei Europene.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Nu este rau deloc ca nu sunt crescute alocarile din bugetul public pt cercetare in Romania, cata vreme nu se gaseste calea eficienta de a face din aceste alocari atat un mijloc de a contribui la dezvoltarea in Romania a unei economii competitive, bazata pe cunoastere (ceea ce nu se intampla in acest moment), cat si la progresul cunoasterii (ceea ce se intampla, pe ici, pe colo, dar frana promovarilor politic-securistice in cercetare nu a fost inca inlaturata). La fel precum toti salariatii din Romania, cercetatorii vor bani pt salarii tot mai mari – si ele esunt, deja, remarcabil de mari si astazi, comparativ cu cele din – sa zicem – sectorul privat si fara vreo productie de valori specifice remarcabile. Incapacitatea ministerului, sustinut de conducerile institutelor de cercetare, de a elabora planuri de cercetare in folosul tarii – si nu doar al indivizilor – trebuie anulata integral inainte de a mari cheltuielile publice pentru acest sector in asa fel incat sa ne „aliniem” celor mai avansate tari in acest domeniu, mentionate in graficul din articol.

  2. In timp ce statele civilizate ale lumii au ca obiectiv principal in programele lor dezvoltarea cercetarii stiintifice sau a „societatii cunoasterii”, factor promotor al progresului, pentru care aloca fonduri financiare insemnate (6-9% din PIB) in Romania aceasta activitate mai pilpiie doar ca o luminare care urmează sa se stinga definitiv, fara ca cei care carmuiesc destinele tarii sa schiteze vreun gest. In ciuda acestei ignorante, divinitatea, in multe competitii stiintifice internationale (olimpiade, inventica) i-a desemnat pe romani ca fiind printre „asi”, ceea ce dovedeste ca si Dumnezeu tine cu poporul roman mai mult decat o fac conducatorii impostori ajunsi in functii supreme pe baza de “siretlicuri” politice sau criminale.
    In acest context, ar fi de prisos sa mai vorbim despre cum este valorificat potentialul academic, in procesul de elaborare a strategiilor, sau Politicilor Publice destinate asigurarii binelui general al romanilor, care lipsesc cu desavarsire.
    Realitatile existente in Ro dupa evenimentele istorice din 1989 dovedesc ca STIINTA temelia dezvoltarii si progresului unei societati ca si CULTURA care constitue de-a lungul istoriei si existentei unui popor ADN-ul său, dăuneaza grav mentalitatii politrucilor, drept urmare se poate constata cu mahnire ca aceste valori supreme ale existentei umane sunt abandonate in mod intentionat cu scopul indobitocirii natiunii. Acum in vremuri tulburi pentru guvernarea normala a tarii poate intelege orice roman de ce marii oamenii de cultura si de stiinta ai neamului nostru de-a lungul istoriei au emigrat fiindca nu au putut vietui in Ro pentru a-si dovedi patriotismul desavarsit, ei s-au dăruit omenirii pe teritoriul altor tari.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Nu este rau deloc ca nu sunt crescute alocarile din bugetul public pt cercetare in Romania, cata vreme nu se gaseste calea eficienta de a face din aceste alocari atat un mijloc de a contribui la dezvoltarea in Romania a unei economii competitive, bazata pe cunoastere (ceea ce nu se intampla in acest moment), cat si la progresul cunoasterii (ceea ce se intampla, pe ici, pe colo, dar frana promovarilor politic-securistice in cercetare nu a fost inca inlaturata). La fel precum toti salariatii din Romania, cercetatorii vor bani pt salarii tot mai mari – si ele esunt, deja, remarcabil de mari si astazi, comparativ cu cele din – sa zicem – sectorul privat si fara vreo productie de valori specifice remarcabile. Incapacitatea ministerului, sustinut de conducerile institutelor de cercetare, de a elabora planuri de cercetare in folosul tarii – si nu doar al indivizilor – trebuie anulata integral inainte de a mari cheltuielile publice pentru acest sector in asa fel incat sa ne „aliniem” celor mai avansate tari in acest domeniu, mentionate in graficul din articol.

  2. In timp ce statele civilizate ale lumii au ca obiectiv principal in programele lor dezvoltarea cercetarii stiintifice sau a „societatii cunoasterii”, factor promotor al progresului, pentru care aloca fonduri financiare insemnate (6-9% din PIB) in Romania aceasta activitate mai pilpiie doar ca o luminare care urmează sa se stinga definitiv, fara ca cei care carmuiesc destinele tarii sa schiteze vreun gest. In ciuda acestei ignorante, divinitatea, in multe competitii stiintifice internationale (olimpiade, inventica) i-a desemnat pe romani ca fiind printre „asi”, ceea ce dovedeste ca si Dumnezeu tine cu poporul roman mai mult decat o fac conducatorii impostori ajunsi in functii supreme pe baza de “siretlicuri” politice sau criminale.
    In acest context, ar fi de prisos sa mai vorbim despre cum este valorificat potentialul academic, in procesul de elaborare a strategiilor, sau Politicilor Publice destinate asigurarii binelui general al romanilor, care lipsesc cu desavarsire.
    Realitatile existente in Ro dupa evenimentele istorice din 1989 dovedesc ca STIINTA temelia dezvoltarii si progresului unei societati ca si CULTURA care constitue de-a lungul istoriei si existentei unui popor ADN-ul său, dăuneaza grav mentalitatii politrucilor, drept urmare se poate constata cu mahnire ca aceste valori supreme ale existentei umane sunt abandonate in mod intentionat cu scopul indobitocirii natiunii. Acum in vremuri tulburi pentru guvernarea normala a tarii poate intelege orice roman de ce marii oamenii de cultura si de stiinta ai neamului nostru de-a lungul istoriei au emigrat fiindca nu au putut vietui in Ro pentru a-si dovedi patriotismul desavarsit, ei s-au dăruit omenirii pe teritoriul altor tari.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Sâmbătă seară ne-a trecut tuturor – nu numai lui Donald

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: