Cercetarea românească, la cel mai scăzut nivel din ultimii șase ani
joi

2 decembrie, 2021

Cercetarea românească, la cel mai scăzut nivel din ultimii șase ani și departe de practica din regiune

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

16 noiembrie, 2021

România a înregistrat anul trecut cea mai scăzută pondere în PIB a cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare din ultimii șase ani, potrivit datelor communicate de INS. Am rămas, de departe, ultimii în UE cu un procentaj de doar 0,47%, chiar și în condițiile scăderii rezultatului economic.

De reținut, valoarea din 2020 a fost sub nivelul post-aderare de 0,55%, consemnat în 2008 iar din seria de date certificate Eurostat, nivelul cel mai ridicat pentru țara noastră s-a înregistrat în 1995 (0,75% din PIB).

Așadar, sectorul de cercetare-dezvoltare nu ține pasul cu creşterea economică sau cu practica europeană. Ne adâncim astfel în starea de piaţă de desfacere pentru produsele altora (16,7 miliarde euro deficit comercial în trei trimestre din 2021). Forţa de muncă fiind ocupată cu industrializarea produselor gândite de alții şi cu valoarea adăugată mare predominant încasată tot de alții.

Sutem departe chiar și față de țările din blocul estic


Pentru referință, este elocventă o comparaţie între țările nordice din topul alocărilor pentru C&D şi țările mai noi membre UE din fostul bloc estic. Alăturarea ne oferă imaginea capacității de a genera o creștere sustenabilă a nivelului de trai prin dezvoltarea de noi tehnologii. Sintetic, se face astfel demonstrația că problemele de competitivitate încep la originea proceselor de producție.

Cu alocări situate cam la un sfert în raport cu Cehia ( economie cu PIB comparabil cu al nostru) și o treime din ce alocă Ungaria, suntem foarte departe de Polonia (1,32% PIB) sau Croația (1,11% PIB).

Până și Bulgaria, plecată de la un nivel mai redus la intarea în UE, ne-a lăsat în urmă, deşi a slăbit cadenţa de la 0,95% din PIB în 2015 la doar 0,84% din PIB în 2019.

Astfel, cercetarea reprezintă un punct slab de importanţă majoră în strategia economică, de natură să ne compromită șansele de a dezvolta o producție cu caracter inovativ pronunțat și valoare adăugată mai mare. De aici avem și un deficit de competitivitate generalizat, mai evident în raport cu ţările fostului bloc estic, care ne concurează cu succes pe propria noastră piață și ne produc deficite importante.

Cenușăreasa cercetării – învățământul superior                                


În anul 2020, au fost cheltuite pentru activitatea de cercetare-dezvoltare din România 4.964,5 milioane lei (-2% în raport cu anul anterior). Dintre acestea, peste 93% au reprezentat cheltuieli curente și mai puțin de 7% cheltuieli de capital (ponderile erau de 82% și 18% în urmă cu opt ani).

Pe surse de finanțare, circa 53% au provenit de la întreprinderi, 33% din fonduri publice ( care au avut cea mai mare scădere, respectiv 110 milioane lei mai puțin) și 11% au venit din străinătate. De reţinut, doar 0,4% din bani au revenit sectorului de învățământ superior, pe fondul unei tot mai slabe corelări între formarea din facultăți și necesităţile concrete din procesele de producție.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Una peste alta, datele prezentate arată necesitatea de a aloca fonduri publice majorate și nu micșorate semnificativ pentru dezvoltarea sectorului de cercetare-dezvoltare, împreună cu acordarea de facilităţi consistente sectorului privat pentru dezvoltarea firmelor R&D. Întrebarea este de unde, pe fondul necesității de a reduce deficitul bugetar și a solicitărilor de alocări către alte domenii.

Subiect care lipsește din atenția publică, alocările pentru dezvoltarea de produse cu valoare adăugată mare constituie un handicap major pentru convergenţa cu Occidentul. Pe măsură ce avantajele costurilor locale ceva mai reduse cu munca se vor epuiza, ne îndreptăm spre aşa-numita capcană a venitului mediu, pe model portughez. Unde vom rămâne furnizori de forță de muncă, la o distanţă semnificativă de media europeană ca PIB/locuitor.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Bani de cercetare nu, de sanatate si scoala nici vorba, deficit bugetar anual „cat casa” , cam pe-acolo suntem !
    Cu redevente kk, cum ziceam mai sus, cu impozite la „cota unica”. nu cumva sa-i atingem pe bogati, cu un ANAF impotent sa adune nu TVA, dar si evaziunea scapata complet de sub control la marii si mai ales micii intreprinzatori, la ce ne putem astepta ?
    Poate-l pune PSD pe Dl. Socol la Finante sa mai repare cate ceva, desi oponentii-profitori sunt indarjiti !
    Cea mai buna gluma : or sa fuga bogatasii din Romania, precum Gered Depardieu !!! Plece invartindu-se !

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Bani de cercetare nu, de sanatate si scoala nici vorba, deficit bugetar anual „cat casa” , cam pe-acolo suntem !
    Cu redevente kk, cum ziceam mai sus, cu impozite la „cota unica”. nu cumva sa-i atingem pe bogati, cu un ANAF impotent sa adune nu TVA, dar si evaziunea scapata complet de sub control la marii si mai ales micii intreprinzatori, la ce ne putem astepta ?
    Poate-l pune PSD pe Dl. Socol la Finante sa mai repare cate ceva, desi oponentii-profitori sunt indarjiti !
    Cea mai buna gluma : or sa fuga bogatasii din Romania, precum Gered Depardieu !!! Plece invartindu-se !

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

A apărut nr. 88 al revistei (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare: Din cele 192 de pagini, 22 sunt alocate unei serii de analize care focalizează pe marea problemă...

rrr