Programul de asistenţă al balanţei de plăţi, acordul preventiv încheiat de România cu Comisia Europeană, expiră miercuri, 30 septembrie, după ce acordul stand-by încheiat cu FMI a expirat deja în data de 26 septembrie.
Sunt două acorduri preventive care se încheie, în opinia finanţatorilor internaţionali, practic fără succes din cauză că statul român a ratat angajamente importante asumate în urmă cu doi ani. E vorba, în principal, de reformele structurale asumate prin acorduri, pe care statul român se angajase în scrisorile de intenție și la evaluări să le facă în paralel cu finanțările sau garanțiile obținute.
(Citiţi şi: „Codul Fiscal trece de Cameră: FMI și CE vor încheia înainte de termen acordurile preventive cu România”)
Ministrul de Finanţe a anunţat marţi că va solicita FMI semnarea unui nou acord, fără să anunţe nimic legat de perspectiva unui nou acord cu Comisia Europenă.
Nicio solicitare oficială pentru un nou acord cu CE
Începând cu anul 2014, oficiali ai guvernului au anunţat în repetate rânduri că România nu mai are nevoie de noi acorduri cu FMI şi cu CE. După luna august 2015, reprezentanţi ai Palatului Victoria au revenit asupra acestei poziţii şi au admis că România are nevoie de continuarea colaborării cu FMI şi cu CE.
Oficiali europeni au declarat marţi pentru cursdeguvernare.ro că, până la acest moment, “nicio solicitare oficială nu a fost formulată şi nu a avut loc nicio discuţie cu autorităţile române în privinţa unui nou program de asistenţă financiară”.
Sub supraveghere până la momentul rambursării a minim 70% din creditul accesat
Tehnic, după data de 30 septembrie, potrivit procedurilor europene în domeniul asistenţei financiare acordate statelor europene ne-membre ale Zonei Euro, România va face obiectul unei supravegheri post-program.
Această supraveghere, au declarat pentru cursdeguvernare.ro surse de la Bruxelles, va dura până în luna mai 2018, data estimată până la care România va rambursa cel puţin 70% din creditul accesat în trecut, în cadrul programului derulat între 2009 şi 2011.
Detalii ale modului în care se va derula această misiune de supraveghere urmează să fie stabilite în urma unor consultări ale Comisiei Europene cu reprezentanţii Comitetului Economic şi Financiar (EFC).
Suplimentar, România va continua să facă obiectul supravegherii în domeniul macroeconomic potrivit normelor trasate în cadrul Semestrului European, prin Pactul de Stabilitate şi Creştere.
Potrivit oficialilor europeni, un prim pas formal a fost făcut pe data de 25 septembrie, când chestiunea supravegrerii post-program a României a figurat pe agenda reuniunii EFC.
O a doua formalitate va fi îndeplinită săptămâna aceasta, comisarul Pierre Moscovici urmând să trimită ministrului Eugen Orlando Teodorovici şi guvernatorului Mugur Isărescu câte o scrisoare oficială privind programul de supraveghere economică a României.
FMI: Trebuie să primim o solicitare, apoi vom discuta
Reprezentantul FMI pentru România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa, declara cu o săptămână înaintea expirării acordului preventiv cu România că statul român va trebui să solicite oficial Fondului Monetar Internaţional un nou acord dacă doreşte unul, iar apoi va fi analizat tipul de acord care poate fi încheiat, însă va fi diferit de celelalte.
„Trebuie să primim o solicitare şi apoi vom discuta cu Guvernul toate opţiunile posibile. Vor fi diferite faţă de cele din trecut. (…) Este doar o discuţie tehnică pe buget„, declara Guillermo Tolosa, întrebat dacă FMI va mai accepta un nou acord cu România.
(Citiți AICI – datoria pe care România a contractat-o la Troica FMI-BM-CE și calendarul de rambursare)
De remarcat că, marţi, ministrul Teodorovici consideră că viitoarele discuţii cu FMI se vor concentra pe implementarea de reforme structurale şi nu pe deficitul bugetar, aşa cum declară reprezentantul FMI pentru România şi Bulgaria.
Cum vede ministrul Teodorovici viitoarea relaţie cu creditorii
„În mod sigur vom solicita oficial FMI, în acest an, să începem negocierile pentru un nou acord. Un acord cu FMI poate exista fără participarea Comisiei Europene, sunt acorduri diferite (subl. red.)„, declară Eugen Orlando Teodorovici, potrivit Mediafax, care citează un interviu acordat de ministru agenţiei Reuters.
În interviul menţionat, ministrul a afirmat că deficitul bugetar pentru 2016 este estimat în prezent la 2,1% din PIB, dar fără a luate în considerare majorările de salarii din sectorul public planificate.
„Dacă se ţine cont şi de majorările salariale, deficitul bugetar va fi încă sub nivelul de 3%”, precizează ministrul Teodorovici.
Ministrul Teodorovici nu a menţionat nimic despre perspectiva încheierii unui nou acord cu Comisia Europeană.
Ionuţ Dumitru, Consiliul Fiscal: Guvernul nu are o bază pentru un nou acord
Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, este de părere că înainte de a discuta despre posibilitatea încheierii unui nou acord cu FMI şi CE este necesar să analizăm ce s-a întâmplat cu acest acord care viza, în special, implementarea unor reforme structurale.
„
În ultimul an nu au existat progrese pe niciun front. Problema deficitului bugetar a reapărut în toate discuţiile despre Codul Fiscal şi noua lege a salarizării şi, în acest context, este foarte greu de susţinut un nou acord”, a declarat Ionuţ Dumitru pentru cursdeguvernare.ro.
Mai mult, el a subliniat că la ora actuală nu există o bază pentru eventuale discuţii, în contextul în care Guvernul nu are o proiecţie bugetară clară pentru anul viitor. Asta în condiţiile în care, cu sau fără un nou acord cu FMI, România nu are altă variantă de a menţine costurile de împrumut la un nivel scăzut decât dacă respectă ţinta de deficit şi dacă politicile economice sunt sustenabile şi coerente.
„Costurile de împrumut ale României au scăzut. Am beneficiat de costuri foarte mici de împrumut pe fondul ajustărilor foarte mari care s-au făcut în ultimii ani la nivel intern, în special în ceea ce priveşte deficitul bugetar. Iar pe plan extern am asistat la o lichiditate foarte mare care a fost un stimul, dar lucrurile se pot schimba. Dobânzile vor intra într-un proces de normalizare. Decizia Fed va afecta semnificativ pieţele emergente, iar imaginea fiscal-bugetară se poate deteriora. Există posibilitatea să asistăm la o creştere a costurilor de împrumut”, a explicat economistul.
Ionuţ Dumitru a mai atras atenţia că noua lege a salarizării, care ar duce la creşterea salariilor din sectorul bugetar cu circa 30%, ar avea, din calculele Ministerului Finanţelor, un impact de 15,5 miliarde de lei. „Cifrele sunt halucinante. Eforturile de ajustare a bugetului vor fi năruite”, a adăugat preşedintele Consiliului Fiscal.
Memorandumul cu FMI – ce s-a angajat guvernul şi ce a realizat
Prin Memordandumul de Politici Economice şi Financiare încheiat cu FMI, România enumera următoarele domenii de consolidare bugetară şi creştere economică multianuală:
- Creşterea gradului de absorbţie al fondurilor comunitare. În primele 9 luni ale anului 2014, gradul de absorbţie a crescut cu 4,22 puncte procentuale: la data de 31 dec 2013- 33,47% potrivit cifrelor MFE, la 5 septembrie- 37,25%.
- Renegocierea contractelor de redevenţă. Actualele redevențe petroliere expiră pe data de 31 decembrie, Ministerul de Finanţe pregăteşte un raport asupra strategiei de urmat în acest domeniu.
Pe 10 septembrie, premierul Ponta preciza că raportul va fi finalizat în octombrie, urmând să fie discutat cu Troica în noiembrie, după alegerile prezidențiale. Pe agenda discuţiilor de săptămâna aceasta de la Bruxelles figurează, conform programului anunţat pe surse de Mediafax, şi chestiunea redevenţelor. Şeful ANRM a anunţat, în august, că aceste redevenţe „nu vor creşte spectaculos”. - Reorganizarea ANAF şi creşterea gradului de conformare fiscală. Cadrul legislativ a fost adoptat însă, potrivit declaraţiilor şefului ANAF, Gelu Ştefan Diaconu, implementarea reformelor are ca orizont de timp anul 2018.
- Reforma sectoarelor Energie şi Transport. Rezultatele implementării guvernanţei corporative încep să se facă simţite în Energie. Inconsistenţa din domeniul Transporturi este şi rezultatul schimbărilor abrupte din managementul companiilor din perioada Dan Şova. Privatizarea CFR Marfă a eşuat, listarea pe bursă a Hidroelectrica şi CE Oltenia se va face, eventual, în 2015.
Două acorduri cu probleme
Acordurile preventive cu FMI şi cu Comisia Europeană au fost practic suspendate din vara anului 2014, când reprezentanții guvernului și cei cei creditorilor internaționali s-au situat pe poziții divergente în legătură cu politicile economice și bugetare.
Nici FMI şi nici CE nu au anunţat formal acest lucru nici după ce ultimele misiuni de evaluare nu au putut fi finalizate.
(Citiţi şi: „Misiunea tehnică a FMI și CE sosește la București. Punctele de divergență care au dus la suspendarea acordului cu FMI”)
În ceea ce priveşte relaţia cu Comisia Europeană, premierul Ponta şi ministrul Teodorovici s-au folosit de formulările diplomatice ale comisarului Valdis Dombrovskis, care în iunie 2015 afirma că acordul cu România este „ieşit din cadru” („derailed”), pentru a oferi în ţară asigurări că acordul cu CE continuă.
(Citiţi şi: „Comisia de Buget: Acordul cu FMI e ”suspendat temporar”. Explicațiile premierului”)
În luna august, misiunea de evaluare a CE a părăsit România fără nicio declaraţie oficială după ce a fost luată prin surprindere de hotărârea guvernului de modificare a Codului Fiscal, fără nicio consultare cu reprezentanţii europeni.
FMI nu a mai delasat la Bucureşti propria misiune de evaluare.
În iulie 2015, guvernatorul BNR pleda pentru continuarea discuţiilor cu FMI şi cu CE pentru ducerea la bun sfârşit a acordurilor preventive de asistenţă financiară.
“Credința mea este că negocierile vor continua și vom adânci toate problemele care sunt încă în discuție. (…) Noi trebuie să arătăm că nu mergem din șanț în șanț, în zig-zag. Ci că avem capacitatea să luăm măsuri graduale și să ținem o linie. Asta arată maturitate în politicile economice. Reacția noastră este imediată. Am și spus că pe actualul proiect de Cod Fiscal noi nu mai putem să reconsiderăm toată politica monetară ca să păstrăm un anumit echilibru al mixului”, declara Mugur Isărescu.
Urmărește-ne pe Google News
