Preşedintele Comisiei de Buget-finanţe-bănci din Cameră, deputatul PSD Viorel Ştefan (foto), a declarat, luni, că acordul cu FMI, BM şi CE este suspendat temporar, până se găsesc soluţii la nivel de experţi la problemele care nu au fost armonizate.
„Această misiune a FMI se va solda cu o notă a experţilor instituţiilor financiare care îşi vor prezenta punctul de vedere în clar în legătură cu ce trebuie făcut în aceste domenii, urmând ca la nivel de experţi să se pregătească soluţii care se vor armoniza în perioada următoare”, a spus Viorel Ştefan, după întrevederea dintre delegaţia FMI, BM şi CE cu deputaţii membri ai Comisiei de Buget- finanţe-bănci.
„Altfel spus, acordul în sine rămâne în vigoare, iar faptul că nu se semnează o scrisoare de intenţie înseamnă o suspendare temporară până când experţii Guvernului cu experţii instituţiilor internaţionale se vor pune de acord asupra problemelor care nu au fost armonizate în interiorul acestei misiuni (subl. red.)”, a precizat Viorel Ştefan.
El a arătat că acordul rămâne în aceeaşi stare de suspendare de la jumătatea anului trecut, până se găsesc soluţii.
Deputatul PNL Gheorghe Ialomiţianu, membru al aceleiași comisii, a confirmat că acordul cu FMI este blocat întrucât Guvernul „nu şi-a îndeplinit angajamentele” şi, în plus, „a minţit” în 2014 spunând că are acordul pentru amânarea calendarului de liberalizare a preţurilor la energie şi gaze.
Delegația FMI urma să aibă și o întâlnire la Cotroceni cu președintele Iohannis, în cursul serii de luni. Membrii acesteia nu au făcut nicio declarație după întâlnirile cu autoritățile române.
Explicațiile premierului
Prima declarație legată de acordul cu FMI au fost făcute, luni, de premierul Victor Ponta care s-a rezumat să anunțe că Guvernul nu a ajuns la un acord cu FMI şi CE în actuala misiune de evaluare.
Premierul Victor Ponta a explicat motivele: cele două instituţii au cerut creşterea abruptă a preţului la gaze pentru populaţie şi CET-uri, din aprilie, şi restructurarea masivă a companiilor energetice Hunedoara şi Oltenia.
Premierul Ponta a precizat că, în aceste condiţii, a treia misiune de evaluare a acordului nu se va finaliza cu o scrisoare de intenţie din partea României, iar discuţiile pe punctele de divergenţă vor continua, în aprilie.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) au cerut, în cadrul negocierilor purtate la București în ultimele 14 zile, ca liberalizarea preţului la gaze să fie aplicată din luna aprilie pentru populaţie şi pentru centralele care produc energie termică (CET-uri), cu o creştere a preţului la gaze catalogată drept „abruptă” de către şeful Guvernului, de la 53,5 lei MWh la 62 lei MWh.
Executivul a respins această solicitare, considerând-o nesustenabilă, cu argumentul că populaţia şi CET-urile nu pot suporta o astfel de creştere din aprilie.
În privinţa companiilor energetice Hunedoara şi Oltenia, FMI şi CE au cerut restructurarea „masivă şi radicală” a acestora, Guvernul fiind însă de părere că o astfel de restructurare nu ar salva industria de profil, ci, dimpotrivă, ar diminua semnificativ importanţa acestui sector.
Prețul gazelor și înțelegerile cu FMI
Conform calendarului convenit anterior cu FMI şi Comisia Europeană, preţul gazelor pentru consumatorii casnici ar fi trebuit să crească de la 53,3 lei MW/h, în iulie 2014, la 54,6 lei în octombrie 2014, la 56,1 lei în ianuarie 2015, la 58,9 lei în aprilie 2015 şi la 62 lei în iulie 2015.
Creşterea preţului a fost însă amânată de Guvern, care doreşte prelungirea calendarului de eliminare a preţurilor reglementate cu trei ani, până la 30 iunie 2021.
Complexul Energetic Oltenia produce 95% din lignitul României şi asigura până la 30% din consumul intern de energie elctrică. Compania are aproape 19.000 de angajaţi.
Complexul Energetic Hunedoara are aproape 6.500 de salariaţi, care activează în cadrul a patru mine din Valea Jiului (Lonea, Livezeni, Lupeni, Vulcan) şi a două termocentrale care au acoperit în 2013 circa 7% din consumul de energie la nivel naţional.
Delegaţia FMI-CE s-a aflat la Bucureşti pentru consultări şi a treia evaluare a acordului stand-by cu România.
Datele acordului
România are în derulare un acord stand-by de 2 miliarde de euro cu FMI, care expiră în luna septembrie şi pe care autorităţile l-au tratat ca având caracter preventiv, fără să acceseze fonduri până în prezent. Scopul înţelegerii este de a proteja economia românească de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare.
Acordul, care este însoţit de un împrumut în valoare tot de 2 miliarde de euro cu Uniunea Europeană, a fost semnat în septembrie 2013, fiind al treilea program de creditare pe care România l-a negociat cu partenerii internaţionali din 2009.
Ultima misiune FMI la Bucureşti de evaluare a acordului a fost în luna iunie a anului trecut, când Guvernul şi Fondul nu au ajuns la un acord pentru reducerea CAS cu cinci puncte procentuale, iar FMI a plecat fără o scrisoare de intenţie.
O misiune tehnică a creditorilor internaţionali a mai fost prezentă în România în luna decembrie, însă exclusiv pentru discuţii privind bugetul pe acest an.
