miercuri

27 martie, 2024

24 iunie, 2015

deficitCamera Deputaților a votat miercuri noile legi ale fiscalității – Codul fiscal și Codul de procedură fiscală.

Potrivit ministrului de Finanțe, Eugen Orlando Teodorovici, prin decizia politică a arcului guvernamental, România şi-a asumat o deviere temporară de la ţinta de deficit bugetar pentru anul viitor, generată de impactul bugetar al reducerii TVA de la 24% la 19%.

Dacă în plan intern vestea scăderii TVA este întâmpinată de public cu optimism, în plan extern decizia are cu totul alte semnificații și va conduce la încheierea înainte de termen a acordurilor preventive pe care România le are încheiate cu principalii creditori internaționali- FMI și Comisia Europeană, mai ales că nu se potrivesc estimările : diferența dintre cele ale guvernului si cele ale Comisiei depășete bine 1% din PIB, spre și peste limita maxim admisă.

Cheia de citire a declarațiilor ministrului Teodorovici


„Acest Cod Fiscal ne duce dincolo de angajamentul asumat de menţinere a unui deficit pentru 2016, dar important este ca acest deficit să fie ţinut sub 3% pentru a nu intra într-o procedură de deficit excesiv cu cei de la Comisia Europeană. S-a făcut o analiză comparativ cu alte state membre, unde există deja o depăşire importantă a acestui prag de deficit de 3%. România a luat decizia de depăşire temporară a acestui angajament, dar cu o revenire încă începând din 2016, pentru o reducere estimată astăzi de la 2,8-2,9 undeva în zona 2,5 anul viitor şi să continuăm trendul pentru a reveni cât mai curând la nivelul de angajamente asumate” (Subln. red.), a spus înainte de adoptarea codurilor ministrul Finanţelor, citat de agenția Mediafax.

Motivul pentru care s-a luat decizia politică a fost relevat tot de ministrul de Finanțe: ”România trebuie să dea dovadă de mai multă îndrăzneală, este vorba de economia României. România a fost campioană – şi va fi în continuare, sunt convins – la ce înseamnă respectarea angajamentelor, dar este o perioadă în care, prin aceste măsuri (din Codul Fiscal-n.r.) poate stimula şi consolida creşterea economică. Dacă ratează acest moment, lucrurile se pot înrăutăţi în următoarea perioadă.”

Important de reținut din declarație o singură parte în care ministrul de Finanțe a fost onest: ”Acest Cod Fiscal ne duce dincolo de angajamentul asumat de menţinere a unui deficit pentru 2016”.

Ministrul Teodorovici pare să amestece cifrele în favoarea guvernului din care face parte, explicând publicului că România va rămâne cu orice preț în ținta de deficit de 3%.


Aceasta este ținta generală a tuturor membrilor UE stabilită prin Tratatul de la Maastricht, pe care România s-a angajat să îl respecte din 2007, odată cu aderarea la UE.

Între timp însă, România a mai semnat, în 2012, și Pactul de Stabilitate, potrivit căruia trebuie să respecte o țintă de deficit structural de maximum 1%, respectiv 1,4 țintă de deficit bugetar.

Efecte în plan extern

Despre a doua declarație a ministrului Teodorivici, potrivit căreia ”România a a fost campioană – şi va fi în continuare, sunt convins – la ce înseamnă respectarea angajamentelor”, în ceea ce urmează :

Acordurile preventive cu FMI și Comisia Europeană, semnate la solicitarea statului român, conțin angajamente neonorate în prezent. Neîndeplinirea angajamentelor legate de reforma structurală, de buna guvernanță corporativă în intreprinderile de stat, de îmbunătățirea gradului de absorbție al fondurilor europene, au lăsat experții internaționali cu o singură opțiune valabilă de negociere: controlul strict al politicilor fiscale.

La momentul aprobării în guvern a noului Cod fiscal, atât Comisia Europeană cât și FMI au transmis public guvernului român faptul că, potrivit calculelor proprii, impactul bugetar al tuturor măsurilor de relaxare fiscală va fi undeva în jur de 3,5%.

Important de menționat: în cele 3 luni care au trecut de la momentul adoptării în guvern a documentului și ziua de astăzi, când a fost votat Codul fiscal, au apărut elemente suplimentare de presiune: pensii speciale, dublarea alocațiilor, scăderea TVA la alimente.

Este rezonabil de presupus că toate acestea, adunate, urcă cifra de deficit potențial la peste 4%, fiind explicabile astfel și avertismentele publice lansate repetat în ultima lună de reprezentantul FMI în România, Guillermo Tolosa, sau de purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Annika Breidthardt.

(Citiți și: ”Reprezentantul FMI în România: Proiectul de Cod Fiscal trebuie revizuit semnificativ pentru încadrarea în ținta de deficit”)

(Citiți și: ”Comisia Europeană: Reducerea TVA la 19% nu are acoperire”)

Potrivit informațiilor cursdeguvernare.ro, în fața deciziei guvernului român de a ignora constant observațiile, Comisiei Europene nu-i mai rămâne decât să constate că termenii acordului preventiv nu mai pot fi respectați de România. La o concluzie similară va ajunge și FMI, care a decis deja că va reveni în România numai dacă evaluarea Comisiei Europene va fi una favorabilă continuării dialogului.

(Citiți și: ”Comisia începe evaluarea programului cu România. FMI așteaptă rezultatul pentru a decide asupra Acordului”)

Este previzibil că evaluarea Comisiei Europene va fi defavorabilă, cu următoarele consecințe:

  • ambele acorduri, cu FMI și CE, vor fi încheiate înainte de termen
  • stadiul Acordului cu România va fi pus pe masa reuniunii Ecofin de luna viitoare, cu perspectiva sumbră pentru anul viitor de intrare în procedura de deficit excesiv

Cum pot Finanțele să controleze deficitul

Două sunt acțiunile previzibile în acest moment care stau la îndemâna Ministerului de Finanțe:

  • În primul rând, foarte probabil, guvernul va relua practica ”de succes” din 2014 de înghețare a investițiilor guvernamentale. Un joc relativ complicat în condițiile în care la orizont se profilează alegerile locale.
  • În al doilea rând, având la îndemână argumentul amnistiei fiscale (votată tot miercuri de Camera Deputaților), ANAF va accelera campania de controale în mediul economic. Măsură lăudabilă numai dacă Fiscul se va concentra pe combaterea marii evaziuni fiscale, pe destructurarea marilor rețele de evaziune și de contrabandă, altfel alternativa facilă ar fi tradiționala atenție acordată afacerilor ”la vedere”. Iar o minune ar fi ca scăderea generală a TVA să aducă, din 2016, și o creștere a conformării voluntare, astfel încât ANAF să raporteze fără niciun efort depășirea gradului actual de colectare a acestei taxe.

Decizia politică în Parlament: la Codul fiscal – aproape de unanimitate. La Codul de procedură, liberalii s-au abținut

Camera Deputaţilor a aprobat miercuri Codul Fiscal şi Codul de Procedură Fiscală, cu 306 de voturi „pentru”, două voturi „împotrivă” şi o abţinere.

Ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici a afirmat: „Codul Fiscal impune măsuri extrem de importante pentru economie, cea mai importantă dintre măsuri este desigur, reducerea TVA de la 24 la 19%, atât ca importanţă cît şi ca impact bugetar pentru anul viitor. România avea una dintre cele mai mari cote TVA din Europa, prin aplicare acestei măsuri, România se va putea lăuda cu una dintre cele mai reduse cote TVA. Impactul bugetar pe care acest cod fiscal îl are este la nivelul 12 miliarde de lei, este o sumă pe care o lăsăm la nivelul mediului economic, la nivelul pieţei, cetăţeanului.

Toate grupurile parlamentare au anunţat că susţin aceste Coduri, arătând că sunt „perfectibile”, dar reprezintă un „pas înainte” şi sunt „predictibile”.

Liderul deputaţilor PSD Marian Neacşu a arătat că acest cod fiscal reprezintă îndeplinirea promisiunii luate de USL de a face „dreptate până la capăt” şi este important că s-a ajuns la consens.

Liderul deputaţilor PNL, Eugen Nicolăescu, a spus că printre problemele noului Cod fiscal ar fi lipsa de credibilitate în faţa organismelor internaţionale care au sesizat asupra modului în care se vor susţine măsurile.

Deputatul UDMR Erdei Doloczki Istvan a spus că UDMR salută noile Coduri fiscale care cuprind „definiţii mai clare şi o mai bună organizate fiscală”.

Deputatul minorităţilor naţionale Iuliu Merka a spus că reducerea TVA va avea un impact pozitiv în societate, arătând că noul Cod fiscal „nu este perfect, dar este predictibil”.

O situație neobișnuită s-a petrecut la Codul de Procedură Fiscală: parlamentarii PNL s-au abținut.

Mediul de afaceri cunoaște că doar un lucru e mai imprevizibil decât fiscalitatea românească: procedura ei de aplicare.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

”În ultima perioadă, auzim – îndeosebi din partea mediului de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: