Chestiunea

Din nou -7,7% (!) la producția industrială: A 6-a lună consecutivă pe minus

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în noiembrie 2019 o nouă scădere alarmantă a producției industriale lunare la cota negativă record de -7,7%,… Mai mult

15.01.2020

La obiect

Decembrie 2019 – inflaţia a depășit conjunctural pragul de patru procente

Creşterea preţurilor de consum în decembrie 2019 a fost de 0,42%, semnificativ mai mare față de valoarea consemnată în urmă cu 12 luni (0,16%), ceea… Mai mult

14.01.2020

La obiect

Creșterea PIB continuă să scadă. Industria, la -2,7% ca volum pe T3 2019

INS a confirmat valoarea de 3% creștere economică pe trimestrul III 2019 și, implicit, traiectoria descendentă a acestui indicator pe parcursul anului în curs. De… Mai mult

14.01.2020

La obiect

Contul curent la unsprezece luni, pe minus cu aproape zece miliarde de euro

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, după primele unsprezece luni ale anului în curs, un deficit de aproape zece miliarde de euro sau… Mai mult

14.01.2020

Cronicile

Discuțiile tehnice cu FMI de la Bruxelles – vârful de plată din 2015 și cele două noi probleme

de Marin Pana 16.9.2014

Delegația guvernamentală a României, însoțită reprezentanți ai BNR, a început marți, 16 septembrie, la Bruxelles, discuțiile tehnice cu troica FMI-BM-CE, în cadrul unei întâlniri organizate, în premieră, în afara țării.

Dincolo de agenda anunțată de Comisie (ultimele măsuri economice ale guvernului, execuția bugetară și stadiul de implementare a memorandumului), există împrumuturile concrete acordate României în perioada de criză.

Datoria, deficitul și două probleme noi: Reducerea CAS și creșterea cheltuielilor la Apărare

România va trebui să aloce anul viitor, în plus față de acest an, aproape o jumătate de procent din PIB pentru plățile aferente pachetului de asistență externă contractat în 2009 prin acordul cu FMI-UE-BM. Astfel, în anul 2015 va fi atins vârful de plată pentru achitarea datoriilor contractate cu acel prilej, suma totală necesară (rate de capital plus dobânzi și comisioane) fiind de peste 1,8 miliarde euro.

Este o sarcină dificilă, în contextul în care ar fi trebuit să continuăm procesul de consolidare a finanțelor publice prin reducerea deficitului bugetar. Mai ales în contextul angajării publice a guvernului pentru majorarea cu 5% a pensiilor de al 1 ianuarie 2015 și reducerea CAS cu cinci puncte procentuale de la 1 octombrie 2014.

În plus, a apărut necesitatea majorării cheltuielilor pentru apărare mai aproape de angajamentul de 2,38% asumat la intararea în NATO.

Chiar dacă se vehiculează deja o extindere a deficitului permis de 0,2% din PIB față de angajamentele asumate anterior, în mod evident va trebui să alocăm în plus cu mult mai mult decât atît pentru modernizarea forțelor armate.

(Citiți și: ”Ratele României (2) : Plăţile către UE, sincronizate cu calendarul electoral până la finele deceniului”)

Tabelul de mai jos – serviciul datoriei de criză a României – pachetul de asistență externă.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Modul în care vor fi gestionate veniturile și cheltuielile statului în perioada următoare prezintă interes pentru instituțiile care ne-au ajutat să depășim criza economică, mai ales că nu vom mai depinde de finanțarea acestora.

Mai ales că succesul durabil al programelor de asistență pentru România va fi confirmat sau nu la nivelul imaginii publice de evoluțiile din perioada 2015-2016.

Calendarele de rambursare

Rambursarea banilor luați cu împrumut în trecut și care trebuie achitați din taxe și impozite colectate în prezent și viitor a fost eșalonată decalat pentru cele trei entități de la care au venit banii, începând cu FMI, continuând de anul viitor cu UE și terminând cu BIRD ( Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, membră a grupului Băncii Mondiale).

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

De fapt, în mod normal, Ministerul Finanțelor nu ar fi luat bani din tranșele oferite de FMI, bani care aveau ca destinație de principiu consolidarea rezervei valutare și au fost gestionate de BNR (inclusiv rambursarea cu succes a banilor datorați, fără a afecta nivelul rezervei valutare din prezent). Cele aproximativ 2,2 miliarde de euro datorie au acoperit, însă, la finele lui 2009, un gol temporar în visterie.

Gol generat în principal de nivelul nesustenabil al pensiilor indexate riscant și în avans față de confirmarea rezultatelor economice aparent foarte bune la finele lui 2008. Și care au trebuit achitate pe fondul scăderii semnificative a economiei din 2009. Nota de plată, care a cumulat aproape 2,5 miliarde euro fost repartizată până în acest an, cu un mic rest pe 2015.

Este și unul dintre motivele pentru care rambursarea celor 5 miliarde euro venite de la UE se va face începând de-abia de la anul (după ce deja am achitat 622 milioane euro fără a achita nimic din datoria principală).

Vârful de plată este dat de mica suprapunere cu restul de plată de la FMI, dar și de valoarea maximă stabilită pentru anul viitor, în contextul în care pentru anul electoral 2016 a fost sistată plata în contul datoriei principale, urmând să curgă doar dobânzile și comisioanele ( 104 milioane euro).

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

De remarcat că, până la achitarea completă a banilor datorați pentru ajutorul din partea UE, suma achitată în plus pe dobânzi și comisioane va reprezenta 22% din banii primiți, față de numai 12% în cazul banilor de la FMI și 15% în cazul banilor de la BIRD. Din decalare în decalare, plata acestora din urmă va ajunge la scadență de-abia în 2022-2023.

Una peste alta, ca imagine de ansamblu, pentru banii obținuți în 2009 pe partea Ministerului Finațelor, aproximativ 8,2 miliarde de euro, va trebui să rambursăm în plus circa un miliard și jumătate de euro ( ceea ce e rezonabil – dacă am fi apelat la piețele private de capital am fi plătit cu mult mai mult) pe parcursul a 14 ani.

Anul viitor de-abia vom începe să dăm înapoi ceea ce ar fi trebuit, în mod normal, să reprezinte strict partea ce revenea Ministerului Finanțelor.

Iar asta pe fondul programului de restrângere a deficitului bugetar și de încadrare a deficitului structural în corsetul de 1% din PIB (acel mediatizat MTO – medium term objective).

Toate acestea explică discuțiile tehnice pe care autoritățile române le poartă cu specialiștii FMI cât mai departe de emoțiile induse de lupta politică și dificultatea obiectivă de a veni cu o ofertă credibilă de beneficii sustenabile în timp pentru electorat. Și încercarea de a deplasa accentul și energiile dinspre modul de prezentare a problemelor către rezolvarea lor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.9.2014

2 comentarii

  1. Protonic
    17.9.2014, 8:10 am

    De la CE vor veni mai multi bani pe Fonduri structurale asa ca totalul se inchide pe plus, mai ales ca sunt programe finantate anul acesta din banii nostrii care apoi anul viitor vor fi rambursati de catre UE.
    Economia trebuie vazuta global, sigur pentru analize se poate si sectorial dar nu se pot trage concluzii generale ci doar particulare, adica va fi un pic mai greu ca de obicei sau boc a folosit banii pentru clientela politica si ne-a taiat salariile iar Ponta plateste datoriile in timp ce ne-a dat 25% inapoi, reduce TVA, reduce CAS si poate o sa ne dea si celelalte venituri taiate. Nici macar nu se poate face o comparatie intre cei doi, diferenta este de la cer la pamant.
    Eu asa o vad si nu sunt membru de partid si nici nu m-a pus cineva sa scriu.

  2. bistritean
    17.9.2014, 11:12 am

    fuji d`aci! ejti independent ?

Lăsați un comentariu


Stiri

Coronavirusul din China – noutățile și dilemele de ultimă oră

Iulian Soare

Coronavirusul Wuhan este mult mai periculos decât se credea, întrucât el poate fi transmis chiar şi înainte de apariția primelor simptome, a avertizat duminică ministrul… Mai mult

Europa

ONU: ”O serie de participanți” la summit-ul pentru Libia de la Berlin continuă să livreze soldați și muniție

Iulian Soare

Mai multe state au încălcat embargoul privind livrările de arme către Libia pe care s-au angajat să-l respecte la summitul internaţional de la Berlin, de… Mai mult

Stiri

Spitalele private vor putea accesa fondurile pentru programele naționale, rezervate acum sistemului public

Vladimir Ionescu

Spitalele și clinicile private vor putea accesa oricând fonduri bugetare cuprinse în programele de sănătate, comform unui proiect de ordonanță aflat în dezbatere publică. Pacienții… Mai mult

Stiri

Ambasadorul Adrian Zuckerman: Rata de respingere a vizelor pentru SUA – de 10%. Visa Waiver se acordă la o rată sub 3%

Iulian Soare

Rata de respingere a vizelor solicitate de români pentru Statele Unite este de 10%, însă reglementările americane prevăd intrarea unei țări în programul Visa Waiver… Mai mult

Stiri

Boeing încearcă să recupereze: Primul zbor – test al celui mai mare avion, cu 2 motoare, de pasageri

Iulian Soare

Boeing Co a efectuat sîmbătă primul zbor al celui mai mare avion de pasageri cu două motoare din lume. Succesul acestei aeronave cu 406 locuri… Mai mult

Europa

Cătălin Predoiu, la reuniunea JAI: Este nevoie de standard unic pentru evaluarea justiției și a statului de drept. Altfel, ajungem la dublu standard în mecanismele de absorbție a fondurilor UE

Vladimir Ionescu

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a declarat, după reuniunea informală a Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) de la Zagreb, că este necesară instituirea unui standard… Mai mult

Europa

Șefa FMI: Planul Bulgariei de a adera la Zona Euro în 2023, deplin realizabil

Iulian Soare

Intrarea Bulgariei în “anticamera euro”, până la sfârșitul lunii aprilie, și aderarea ei la Zona Euro în 2023 sunt obiective “deplin realizabile”, a declarat duminică… Mai mult