Ultimul Raport privind Sănătatea în UE arată că România și Bulgaria au înregistrat cele mai accentuate scăderi ale speranței medii de viață la naștere, provocate de Covid-19, comparativ cu celelalte state membre.
Raportul arată că românii și bulgarii au pierdut la speranța medie de viață la naștere, 1,4, respectiv 1,5 ani, dublu față de media europeană de 0,7 ani, scrie EuObserver, prleuată de Rador.
În Bulgaria, similar cu România, „pandemia a anulat temporar anii de progres în privința speranței de viață, care în 2019 era oricum cea mai mică din UE.
În ciuda ameliorării sistemelor sanitare în ultimul deceniu, impactul unor factori persistenți de risc ridicat, tarifele mari neacoperite de asigurările medicale și asistența medicală dependentă excesiv de spitale continuă să obstrucționeze performanța sistemului”, se afirmă în raport.
În 2000-2019 speranța de viață în Bulgaria și România a crescut cu doi, respectiv patru ani, dar rămăsese încă mult sub media UE, cu opt, respectiv șase ani.
În România femeile trăiesc în medie cu opt ani mai mult decât bărbații (78,4 ani, comparativ cu 70,5) – unul dintre cele mai mari decalaje dintre sexe din UE la acest capitol.
Țările europene cu cea mai mare speranță de viață sunt Norvegia (83,3), Islanda (83,1) și Irlanda (82,8), în vreme ce România (74,2) și Bulgaria (73,6) sunt la coada clasamentului.
Cele mai mici cheltuieli per capita la capitolul sănătate
Unul dintre principalii vinovați pentru scurtarea vieților multor bulgari și români e sistemul medical deficient.
Cheltuielile per capita cu prevenția din ambele țări se situează tot la coada UE, afirmă documentul. Sistemul medical e subfinanțat și nu-și poate atinge potențialul real.
În ciuda unor măriri recente de cheltuieli, și finanțarea asistenței medicale primare e cea mai redusă din UE. Slăbiciunea asistenței primare și a prevenției poate explica rata ridicată a mortalității din Bulgaria și România din cauze tratabile sau evitabile.
În cazul Bulgariei raportul semnalează că „se estimează că până la o treime din toți pacienții ocolesc medicii din asistența primară și merg direct la secțiile de urgență ale spitalelor”.
Asistența medicală din Bulgaria și România a fost clasificată cu consecvență în ultimii ani drept cea mai proastă din UE, conform Indicelui Consumatorului de Sănătate Euro (Euro Health Consumer Index).
Bulgaria (cu 626 euro per capita) și România (661 euro per capita) alocă pentru sănătate mai puțin decât oricare alt stat UE, conform Eurostat, cu mult în urma țărilor clasate primele, Luxembourg, Suedia și Danemarca, toate cu 5.500 euro per capita per an.
Migrația și deficitul de personal medical
În cazul României, „migrația personalului din sănătate a contribuit la deficitul de cadre medicale, iar numărul de medici și asistente per capita e cu mult sub media UE. Acest fapt afectează negativ accesul la îngrijire și mărește timpii de așteptare”.
În cazul Bulgariei, „mai mulți factori contribuie la penuria de asistente, între care numărul mic de asistente absolvente, pierderea asistentelor calificate din cauza emigrației, îmbătrânirea forței de muncă (media de vârstă a asistentelor este 50 de ani) și nemulțumirea față de salarii și condițiile de muncă”.
E aceeași problemă cu care se confruntă de decenii toate statele foste comuniste. O mulțime de cadre medicale au plecat să lucreze în alte state UE cu salarii și condiții de muncă mai bune, scăpând astfel de lipsa de investiții din sistemul medical național, de corupția generalizată și de directorii de spitale numiți pe criterii politice.
Pe lângă sistemul medical slab, raportul Comisiei arată că există și obiceiuri nesănătoase care contribuie la aproape jumătate din totalitatea deceselor din Bulgaria și România
„România raportează un consum de alcool și diete nesănătoase peste media UE.”
Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces, iar cancerul pulmonar e forma de cancer care duce cel mai frecvent la moarte.
În cazul Bulgariei evaluarea e la fel de sumbră.
„Fumatul, dietele nesănătoase, consumul de alcool și activitatea fizică redusă sunt răspunzătoare pentru aproape jumătate din decesele din Bulgaria. Rata fumatului la adulți și adolescenți e cea mai ridicată din UE.”
