Riscuri investiții în titluri de stat. Titlurile de stat, adică obligațiunile emise de diverse guverne din lume pentru a strânge bani la buget prin împrumuturi cu dobândă de la populație, bănci sau diferite companii, sunt considerate unele dintre cele mai sigure titluri de capital. Totuși, unele riscuri există.
Ce sunt titlurile de stat
Atunci când un guvern are nevoie de bani pentru un anumit proiect (construirea unei autostrăzi, de pildă), pentru a acoperi deficitul bugetului de stat, pentru a susține balanța de plăți sau pentru a consolida rezerva valutară, executivul poate emite titluri de stat. Populația și companiile cumpără aceste titluri de stat (practic, împrumută statul pe o anumită perioadă de timp), iar în schimb vor primi un cupon (dobândă) anuală, iar la maturitate (scadență) vor primi înapoi și capitalul investit (numit principal).
Deoarece un stat are numeroase pârghii pentru a face rost de resurse financiare (mult mai multe decât o companie privată, de exemplu), se consideră că riscul unei investiții în titluri de stat este redus. Atunci când are nevoie de bani, un guvern poate să crească taxele, să facă noi împrumuturi de la organisme internaționale pentru Fondul Monetar Internațional (FMI) sau chiar să tipărească bani, astfel încât deținătorii de titluri de stat să își primească dobânzile la timp.
Riscuri investiții în titluri de stat – incapacitatea de plată
Totuși, chiar și un stat poate ajunge în incapacitate de plată (default) sau faliment. Exemplul Greciei din perioada crizei financiare de la sfârșitul anilor 2000 este unul dintre cele mai recente. Statul elen nu a mai putut să își plătească datoriile, iar obligațiunile emise anterior nu mai puteau fi răscumpărate. Cu alte cuvinte, investitorii care finanțaseră guvernul grec prin cumpărarea de titluri de stat nu își mai puteau primi înapoi, la maturitate, capitalul investit.
În urma negocierilor din anul 2011, investitorii (băncile, asiguratorii etc) au trebuit să accepte ca obligațiunile pe care le dețineau să fie convertite în noi titluri de stat, însă cu o valoare cu 50% mai mică. Altfel spus, ei au pierdut atunci 50% din banii investiți.
Un alt risc este ca investitorii să își piardă cupoanele (total sau parțial) sau ca acestea să fie plătite cu întârziere, dacă statul respectiv ajunge într-o situație financiară dificilă. Așadar, chiar dacă nu se întâmplă ceea ce s-a întâmplat în Grecia (adică investitorii să piardă o parte din principal), se poate ajunge într-o situație în care statul să nu își permită să le ofere deținătorilor de titluri de stat dobânda anuală la care au dreptul.
Ce sunt obligațiunile junk
În contextul discuției despre riscuri investiții în titluri de stat, trebuie menționat că riscul prezentat de o investiție în titluri de stat este și mai mare în cazul investitorilor care au cumpărat așa-numitele „obligațiuni junk” sau fără grad investițional, adică cele care au primit un rating slab din partea agențiilor internaționale de rating precum Standard and Poor’s, Moody’s sau Fitch.
Obligațiunile junk sunt cele considerate speculative, care prezintă riscuri substanțiale de default. Avantajul investiției în astfel de titluri este randamentul mai mare. De regulă, emitenții acestor „junk bonds” oferă dobânzi anuale mai ridicate, tocmai deoarece investitorii își asumă un risc mai mare atunci când investesc în astfel de obligațiuni.
Investitorii care vor să afle cât de riscantă este considerată o investiție în anumite titluri de stat pot să afle ce rating au primit obligațiunile respective din partea agențiilor internaționale. Fiecare agenție internațională de rating are un sistem propriu cu litere și cifre, însă există anumite similarități, în sensul că titlurile notate cu A sunt mai sigure decât cele ce au primit B, iar cele ce au primit B sunt mai puțin riscante decât cele notate cu C etc. De exemplu, obligațiunile emise de România sunt incluse în acest moment în categoria obligațiunilor cu grad investițional (rating BBB- de la Standard and Poor’s, Baa3 de la Moody’s și respectiv BBB- de la Fitch).
Riscuri investiții în titluri de stat – modificări legislative
Riscurile unei investiții în titluri de stat sunt prezentate și în prospectele emisiunilor. De exemplu, într-un prospect de bază pentru titluri de stat Fidelis emise în 2024, emitentul (Ministerul Finanțelor) enumeră mai multe riscuri.
Unul dintre acestea constă în modificările legislative ce pot apărea. După cum se arată în prospect, condiţiile titlurilor de stat (inclusiv orice obligaţii necontractuale care rezultă din acestea sau au legătură cu titlurile de stat) se bazează pe legile relevante în vigoare la data emiterii prospectului.
„Rata de modificare a actelor normative în domeniul fiscal este destul de ridicată având impact şi asupra impozitării veniturilor obţinute de investitorii persoane fizice şi persoane juridice din deţinerea şi tranzacţionarea titlurilor de valoare, cum sunt şi titlurile de stat.
În acest sens, este posibil ca pentru anumite categorii de investitori veniturile din dobânzi sau din tranzacţionarea titlurilor de stat, care acum sunt scutite de impozit, să devină impozabile în viitor ca urmare a unor modificări legislative”, se arată în document.
Introducerea unui impozit de 10% asupra câștigurilor obținute din titluri de stat a fost luat în calcul recent de guvernanți, însă ulterior nu a mai fost introdus în Codul fiscal.
Riscuri investiții în titluri de stat – inflația
Un alt risc pentru cei care își investesc banii în titluri de stat este rata inflației. În perioadele cu inflație mare există riscul ca dobânda oferită de stat să nu acopere rata inflației. De exemplu, dacă statul oferă o dobândă de 7% pentru anumite obligațiuni, dar rata inflației este 10%, potențialul investitor se poate gândi că ar fi mai rentabil să își investească suma de bani în alte titluri de capital, ca de exemplu în acțiuni sau în ETF-uri, pentru a obține un randament mai mare.
Riscuri investiții în titluri de stat – modificarea dobânzii
Deținătorii de titluri de stat care vor să le tranzacționeze pe bursă trebuie să fie conștienți că prețul de pe bursă este oscilant.
„Un deţinător de titluri de stat este expus riscului ca preţul titlurilor de stat deţinute să scadă ca urmare a modificării dobânzii de pe piaţa monetară interbancară. În timp ce rata dobânzii titlurilor de stat este fixă pe durata de viaţă a acestuia, preţul de piaţă se poate modifica zilnic.
Pe măsură ce se schimbă rata de dobândă de piaţă, se schimbă şi preţul titlurilor de stat, în direcţia opusă. Dacă dobânda de piaţă creşte, în mod obişnuit preţul titlurilor de stat cu rata fixă scade până când randamentul acestor titluri de stat este aproximativ egal cu dobânda de piaţă.
Dacă dobânda de piaţă scade, în mod obişnuit preţul titlurilor de stat cu rata fixă creşte până când randamentul acestor titluri de stat este aproximativ egal cu dobânda de piaţă.
Dacă deţinătorul de titluri de stat cu rata fixă păstrează titlurile de stat până la scadenţă, modificările dobânzii de piaţă nu sunt relevante pentru un astfel de deţinător de titluri de stat deoarece acestea vor fi rambursate la valoarea nominală. Vânzarea de către un deţinător a titlurilor de stat înainte de scadenţă şi creşterea dobânzii de piaţă pot genera efecte negative asupra randamentului titlurilor de stat”, se arată în prospectul Ministerului Finanțelor.
Riscuri investiții în titluri de stat – evenimente neprevăzute
Dincolo de evoluția dobânzii de pe piața interbancară, preţul de piaţă al titlurilor de stat poate fi influențat de multe alte evenimente economice, financiare şi politice din România sau din lume, inclusiv războaie, conflicte militare, catastrofe naturale, epidemii sau pandemii.
„Conflictul Ucraina-Rusia, izbucnit în februarie 2022, a determinat, de asemenea, creșterea semnificativă a volatilității piețelor de capital la nivel global, iar amplificarea acestuia poate determina modificări majore ale climatului politic și economic.
Războiul mai recent dintre Israel și Hamas, precum și o posibilă escaladare a conflictelor din regiune, ar putea afecta economiile europene (și, prin urmare, economia României) prin scăderea comerțului cu țările din Orientul Mijlociu, înăsprirea condițiilor financiare, creșterea prețurilor la energie și a presiunilor inflaționiste și intensificarea volatilității piețelor.
Astfel de evenimente pot afecta starea economiei locale, dar și prețul de tranzacționare al titlurilor de stat. Preţul la care un deţinător de titluri de stat va putea vinde titlurile de stat înainte de scadenţă poate fi mai mic decât preţul de emisiune sau preţul de cumpărare plătit de deţinătorul de titluri de stat, fapt ce ar putea avea un efect negativ asupra randamentului investiţiei în titluri de stat”, se mai arată în prospect.
Foto: Spectra112 / TheDigitalArtist / pixabay.com
Dacă acest articol despre riscuri investiții în titluri de stat vi s-a părut util, v-ar putea interesa și:
Tranzacționare titluri de stat. Riscuri, beneficii, comisioane
Ce sunt titlurile de stat Fidelis. Lista dobânzilor oferite de Guvern
Ce sunt obligațiunile junk și ce riscuri și avantaje prezintă
Urmărește-ne pe Google News
