pensie privata” width=”593″ height=”253″ />
Muncitorii din construcții nu vor mai cotiza la Pilonul Privat de Pensii, timp de 10 ani, începând cu 1 ianuarie 2019, conform proiectului de OUG prezentat marți seara de ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici. Este practic un regim fiscal special în construcții, un domeniu considerat extrem de important în dezvoltarea României.
Aceasta este una dintre facilitățile acordate firmelor de construcții, dar pe care o va suporta angajatul, care nu va mai avea pensie privată corespunzătoare aacestor 10 ani de măsuri speciale prevăzute în OUG pentru companiile de construcții.
Prevederea din OUG care stabilește acest lucru:
Art. 80 – Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 18 iulie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:
- La articolul 30, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
(3) Persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul construcții și care se încadrează în condițiile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, sunt exceptate de la prevederile alin. (1), în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2028, inclusiv.
Art. 60 din Codul fiscal se referă la scutiri de la plata impozitului pe venit, de care beneficiau până acum doar cei din IT și cercetătorii.
Punctul 5 de la art. 60 este adăugat acum, prin OUG și prevede sccutirea de la plata impozitului pe venit a salariilor celor din construcții.
Articolul 30 din Legea 411 se referă la participanții la pensiile private:
Participanţi
Art. 30
(1) Persoanele în vârstă de până la 35 de ani, care sunt asigurate potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, şi care contribuie la sistemul public de pensii, trebuie să adere la un fond de pensii.
(2) Persoanele, altele decât cele prevăzute la alin. (1), în vârstă de până la 45 de ani, care sunt deja asigurate şi contribuie la sistemul public de pensii, pot adera la un fond de pensii.
Această decizie însoțește pachetul de facilități acordate sectorului construcțiilor în viitorul deceniu și ar putea fi considerată ca discriminatorie, pentru că ea le este impusă angajaților din acest domeniu, în condițiile în care pentru ceilalți salariați din România participarea este obligatorie timp de cinci ani și apoi au dreptul să aleagă dacă rămân sau nu în sistem.
Sectorul construcţiilor este declarat sector prioritar și de importanţă naţională pentru economia românească pe următorii 10 ani, începând cu 1 ianuarie 2019, precizează proiectul de OUG.
De aceea, pentru a putea asigura forța de muncă necesară derulării investițiilor promise de PSD, Guvernul acordă câteva facilități legate de taxarea muncii. Și impune doar două condiționări.
De asemenea, lucrătorii din construcții nu plătesc nici contribuția pentru asigurări de sănătate (CASS, care este de 10%):
Art. 67 – (1) Prin derogare de la prevederile art.224 alin.(2) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cu modificările și completările ulterioare, persoanele fizice care își desfășoară activitatea în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul construcții și care se încadrează în condițiile prevăzute la art 60 pct. 5 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, sunt asigurate în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2028 în sistemul asigurărilor sociale de sănătate fără plata contribuției.
Dar, precizează proiectul de OUG elaborat de Ministerul Finanțelor, lucrătorii din construcții vor fi asigurați în sistemul public de sănătate, fiind doar una dintre numeroasele categorii exceptate de la plata acestor contribuții.
Aceasta înseamnă, per total, că în loc de taxele pe muncă general valabile:
- 25% CAS (pensii) plătit de angajat
- 10% CASS (sanatate) plătit de angajat
- 10% impozit pe venit plătit de angajat
- 2,25% plătit de angajator, pentru șomaj și asigurări în caz de accidente
Total = 47,25
în sectorul construcțiilor se va plăti, în următorii 10 ani doar:
- 21,25% din brut CAS
Regim fiscal special în construcții. Măsurile introduse:
- toate se vor aplica între 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2028, inclusiv
- se introduce un al treilea tip de salariu minim diferențiat, special pentru sectorul construcțiilor – de 3.000 de lei brut, care va beneficia de o impozitare redusă. Celelalte două salarii diferențiate sunt – 2.080 lei brut pentru toată lumea, 2.350 lei brut pentru cei cu studii superioare și cel puțin un an vechime în domeniul în care au studiat.
- angajatorul din domeniul construcțiilor nu va mai plăti cota contribuţiei asiguratorie pentru muncă – de 2,25%, dar muncitorul va fi asigurat la șomaj și accidente (acest fond a fost mereu excedentar, contribuțiile plătite fiind mai mari decât cheltuielile).
- scutirea de la plata impozitului pe venit (10%).
- contribuțiile plătite de angajat (pentru pensii) scad, prin exceptare de la regulă, cu 3,75%, adică de la 25% la 21,25% din salariul brut. Este contribuția pentru pensia privată.
- surpriza este la modificările ce vizează Pilonul II de Pensii, unde se precizează că angajații din construcții nu vor mai contribui la Pilonul II de Pensii, adică la pensii private. Contribuțiile lor sociale vor rămâne integral la Pilonul I de pensii, timp de 10 ani, cât va funcționa această facilitate acordată firmelor de construcții. Astfel, statul nu va fi obligat să subvenționeze contribuția lucrătorilor din construcții la sistemul public de pensii – facilitatea acordată companiilor va fi suportată de către salariat.
- nu se plătesc CASS-uri (contribuțiile pentru sănătate)
- toate aceste reduceri de taxe se aplică salariilor între 3.000 și 30.000 de lei
Beneficiarii măsurilor:
- Companiile care au ca obiect de activitate Activitatea de construcții definită la codul CAEN 41.42.43 – Secțiunea F –CONSTRUCȚII
- domeniile de producere a materialelor de construcții, definite de următoarele coduri CAEN: 2312- Prelucrarea și fasonarea sticlei plate; 2331- Fabricarea plăcilor si dalelor din ceramic; 2332- Fabricarea cărămizilor, țiglelor și altor produse pentru construcții din argila arsă; 2361- Fabricarea produselor din beton pentru construcții; 2362- Fabricarea produselor din ipsos pentru contrucții; 2363- Fabricarea betonului; 2364- Fabricarea mortarului; 2369- Fabricarea altor articole din beton, ciment și ipsos; 2370- Tăierea, fasonarea și finisarea pietrei; 2223- Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcții; 1623- Fabricarea altor elemente de dulgherie și tâmplărie pentru construcții; 2512- Fabricarea de uși și ferestre din metal; 2511- Fabricarea de construcții metalice și părți componente ale structurilor metalice; 0811- Extracția pietrei ornamentale și a pietrei pentru construcții, extracția pietrei calcaroase, ghipsului, cretei și a ardeziei; 0812- Extracția pietrișului și nisipului; 711- Activități de arhitectură, inginerie și servicii de consultanță tehnică.
Condiții impuse:
- angajatorii realizează cifră de afaceri din activitățile menționate în limita a cel puțin 80% din cifra de afaceri totală, calculată cumulat de la începutul anului, inclusiv luna în care aplică scutirea
- să nu angajeze zilieri (la punctul 5 din Acordul semnat de guvern cu Federația Patronatelor Societăților din Construcții se precizează: „În sectorul de constructii definit la punctul 1, din Acord, nu se vor utiliza zilieri” (pentru a reduce munca la gri și a elimina concurența neloială).