duminică

14 aprilie, 2024

2 august, 2023

Curtea Constituţională a admis miercuri sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) în legătură cu modificările legii privind pensiile de serviciu, constatând neconstituționalitatea parțială a legii, a explicat președintele Curții într-o declarație transmisă în direct, miercuri.

Legea penrtu reforma pensiilor speciale va fi retrimisă Parlamentului, pentru a fi pusă în acord cu elementele de neconstituționalitate constatate, a spus Marian Enache.

(Citiți și: ”Salariile magistraților în UE, față de salariul mediu: România și Italia – cei mai bine plătiți judecători. La polul opus, Germania”)

A fost însă respinsă, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate în raport cu criticile de neconstituționalitate extrinsecă formulate.

Elementele de neconstituționalitate anunțate de CCR – majoritatea vizează prevederi ce-i afectează pe magistrați


Creșterea vechimii și a vârstei de pensionare

  • „Creșterea ponderii vechimii în funcție și, pe de altă parte a vârstei de pensionare necesară acordării pensiei de serviciu afectează componenta funcțional – instituțională a principiului independenței justiției, în substanța sa.”
  • „Curtea a constatat că diminuarea bazei de calcul a pensiilor de serviciu din sistemul justiției, precum și omisiunea reglementării unor dispoziții tranzitorii efective în privința creșterii, pe de o parte, a ponderii vechimii efective în funcție, și, pe de altă parte, a vârstei de pensionare necesare acordării pensiei de serviciu afectează componenta funcțională/instituțională a principiului independenței justiției în substanța sa. De asemenea, se încalcă exigențele de calitate a legii prin lipsa unor reglementări tranzitorii clare, precise și previzibile cu privire la actualizarea pensiilor de serviciu și la eliminarea creșterii cu 1% a  valorii de 80% care se aplică asupra bazei calcul a pensiei de serviciu pentru fiecare an care depășește vechimea standard de 25 de ani.”

Legea prevede, în cazul magistraților că până în 2025, inclusiv, magistrații se vor putea pensiona în continuare la 50 de ani, vârsta minimă de retragere din activitate, la care se poate încasa pensia, urmând să crească treptat, până în 2035, când ea va fi de 60 de ani.

Vechimea minimă în funcția de judecător, procuror etc. urcă la 25 de ani, comparativ cu 20 în prezent, abia din 2029.

CCR contestă astfel calcularea pensiei prin aplicarea procentului de 80% veniturilor încasate în întreaga carieră și nu doar în ultimele luni de activitate.

(Citește și: „Proiectul pensiilor speciale – modificări cu impact minim sau întins pe 12-20 de ani„)


Supraimpozitarea părții necontributive a pensiilor speciale

  • CCR nu consideră neconstituțională impozitarea suplimentară a acestor venituri, însă acuză că baza de impunere este neclară. .”Legea criticată introduce astfel o impozitare, însă nu stabileşte cu claritate baza de impunere, ceea ce este contract exigenţelor de calitate a legii”.
  • CCR „a mai reţinut că impozitarea nu poate avea un caracter sancţionator pentru că se ajunge practic la o regândire şi restructurare indirectă a însăşi bazei de calcul a pensiei de serviciu”.
  • „Curtea a mai observat că partea necontributivă a pensiei de serviciu poate face parte unei impozitări distincte faţă de partea sa contributivă, condiţionat de aplicarea acesteia tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu, fără distincţie”.

Legea prevede, referitor la acest subiect, trei niveluri de impozitare. Ultima treaptă de impozitare, care se va aplica majorității beneficiarilor de pensii speciale: „În situația în care, cuantumul componentei din venitul lunar din pensii, determinată ca urmare a aplicării principiului contributivității, depășește câștigul salarial mediu net care se determină pe baza câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, cota de impunere de 15% se aplică pentru partea din venitul lunar din pensii care depășește nivelul acestui cuantum și excede aplicării principiului contributivității.”

(Citește și: „Analiză / Pensiile speciale și evoluția lor în sistemului public de pensii, în deceniile care vor fi ”ale decrețeilor”„)

Nu se poate face o recalculare, legea nu se aplică retroactiv

  • „Curtea a reţinut că recalcularea pensiilor de serviciu aflate în plată afectează securitatea juridică în componenta de neretroactivitate a legii. Securitatea juridică cere şi impune o protecţie a garanţiilor referitoare la conservarea dreptului care a fost dobândit prin emiterea deciziei de pensionare.”

Reformarea pensiilor speciale, jalon PNRR – sesiune extraordinară în Parlament

Legea este jalon în PNRR, și de acceptarea ei la Bruxelles depinde plata celei de-a treia cereri. Conform unor surse, CCR ar fi trimis Guvernului decizia, astfel încât să înceapă modificarea legii în conformitate cu obiecțiile Curții, pentru a grăbi corectarea.

Neconstituționalitatea parțială era deja cunsocută, așa încât coaliția a prevăzut posibilitatea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului.

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, anunța în iunie că Parlamentul va fi foarte probabil convocat în sesiune extraordinară pentru a vota o serie de legi restante, care blochează eliberarea fondurilor PNRR de către Bruxelles.

Cea mai importantă restanță este cea legată de reforma sistemului de pensii – care se poate realiza în principal prin eliminarea pensiilor speciale și eliminarea cumulului pensie-salariu la stat. În lipsa acestei reforme nu se poate trimite la Bruxelles a treia cerere de plată PNRR.

”Nu ne putem permite să ratăm aceste fonduri care, de altfel, au fost luate în calcul la construirea bugetului din acest an”, a justificat Nicolae Ciucă.

(Citește și: „Parlamentul se pregătește de sesiune extraordinară pentru adoptarea legilor-jalon PNRR„)

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

3 răspunsuri

  1. Este conflict de interese! CCR trebuie să se recuze ! Nu are dreptul moral sa se pronunțe pe această lege. Trebuie modificată constituția si să se revină la invalidarea hotărârilor CCR cu o majoritate in parlament de 2/3 . Casta magistraților trebuie să ințeleagă că nu sunt cu nimic mai presus de alte categorii profesionale . Nu au rușine si limită . Procurorii nu sunt magistrați , sunt avocații statului. Punct. Pensiile să fie calculate cu aceeași formulă precum pentru toți salariații.

  2. Buna ziua, Din pacate decizia CCR este una injusta. Oare de ce pentru unii este constitutional aceasi formula de calcul iar pentru altii nu? Potrivit constitutiei Art. 16 – Egalitatea în drepturi (1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari. (2) Nimeni nu este mai presus de lege si Art. 124 – Înfăptuirea justiţiei (1) Justitia se infaptuieste in numele legii. (2) Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti. (3) Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii.
    Favorizarea infractorilor si luarea de mita este pedepsita de lege chiar daca este faptuita de magistrati. Oare cu ce lezeaza independeta justitiei o pensie medie mai mare de 4 (fiindca venitul este mare) ori decat pensia medie actuala pe contributivitate daca s-ar fi utilizat noua formula? Oare de ce este constitutional formula actual de calcul a pensiei pentru magistrati avand in vedere ca ei incaseaza pensie minim 15 ani in plus, valoarea penisiei este media venitului pe ultimele luni de activitate si poate fi chiar mai mare decat venitul lui net? Si se majoreaza in funtie de majorarile de salarii care sunt pe functia pe care au ocupato. Toti ar trebuie sa avem o penise justa in functie de venitul incasat si sa fim egali in fata legii si a autoritatilor publice fara privilegii si fara discriminari! Multumesc!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

3 răspunsuri

  1. Este conflict de interese! CCR trebuie să se recuze ! Nu are dreptul moral sa se pronunțe pe această lege. Trebuie modificată constituția si să se revină la invalidarea hotărârilor CCR cu o majoritate in parlament de 2/3 . Casta magistraților trebuie să ințeleagă că nu sunt cu nimic mai presus de alte categorii profesionale . Nu au rușine si limită . Procurorii nu sunt magistrați , sunt avocații statului. Punct. Pensiile să fie calculate cu aceeași formulă precum pentru toți salariații.

  2. Buna ziua, Din pacate decizia CCR este una injusta. Oare de ce pentru unii este constitutional aceasi formula de calcul iar pentru altii nu? Potrivit constitutiei Art. 16 – Egalitatea în drepturi (1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari. (2) Nimeni nu este mai presus de lege si Art. 124 – Înfăptuirea justiţiei (1) Justitia se infaptuieste in numele legii. (2) Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti. (3) Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii.
    Favorizarea infractorilor si luarea de mita este pedepsita de lege chiar daca este faptuita de magistrati. Oare cu ce lezeaza independeta justitiei o pensie medie mai mare de 4 (fiindca venitul este mare) ori decat pensia medie actuala pe contributivitate daca s-ar fi utilizat noua formula? Oare de ce este constitutional formula actual de calcul a pensiei pentru magistrati avand in vedere ca ei incaseaza pensie minim 15 ani in plus, valoarea penisiei este media venitului pe ultimele luni de activitate si poate fi chiar mai mare decat venitul lui net? Si se majoreaza in funtie de majorarile de salarii care sunt pe functia pe care au ocupato. Toti ar trebuie sa avem o penise justa in functie de venitul incasat si sa fim egali in fata legii si a autoritatilor publice fara privilegii si fara discriminari! Multumesc!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: