Deficitul: Coaliția se angajează să taie cheltuielile statului cu 6 mld: Lista măsurilor acceptate

După ce conducerile PSD și PNL au decis, în ședințe separate, ce măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare susțin, Coaliția de guvernare a ajuns luni la o decizie ce conturează OUG referitoare la eficientizarea cheltuielilor statului.

Potrivit lui Marcel Ciolacu, „zecile de măsuri” identificate pentru reducerea cheltuielilor statului vor aduce o economie la buget de 6 miliarde lei.

Anunțul făcut luni de liderii PSD și PNL confirmă inteția celor 2 partide – anunțată săptămâna trecută de CursDeGuvernare – că mai întâi vor fi făcute publice măsurile de tăiere a cheltuielilor statului, după care va urma măsurile fiscale pentru mediul de afaceri.

(Citiți și: ”Măsurile anti-deficit – varianta PNL: Calculele guvernului și mecanismele fiscale diferite pentru 2023 și 2024”)

Soluțiile de economisire anunțate de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă

După ce PSD și PNL și-au claificat listele de propuneri pentru scăderea cheltuielilor statului, premierul Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă au anunțat, fiecare pe contul său de facebook, lista măsurilor care să îndeplinescă acest deziderat:

• coaliția a decis eliminarea celor 200.000 de posturi bugetare neocupate,

• Acordarea voucherelor de vacanță doar pentru funcționarii publici care au salarii lunare mai mici de 10.000 de lei brut.

• Indexarea redevențelor pentru resursele naturale cu rata inflației

• Reducerea cu minim 20% a numărului de secretari de stat și reducerea la jumătate a numărului de membri ai cabinetelor autorităților locale (președinți și vicepreședinți de consilii județene, primari, viceprimari) și ai reprezentanților autorității centrale în teritoriu (prefecți și subprefecți);

• tăierea unor ”sporuri nejustificate”, comasări și desființări de instituții, reducerea numărului de funcții de conducere în sistemul public și plafonarea îndemnizațiile de conducere la societățile de stat.

• Reducerea numărului de funcții de conducere de la 12 la 8 procente din totalul angajaților, desființarea funcției publice de șef de birou și creșterea numărului de persoane din subordinea celor ce dețin funcții de conducere.

• În companiile de stat va fi redus cu 50% numărul consilierilor persoanelor din conducere. Numărul membrilor consiliilor de administrație va fi redus la cel mult 7 persoane, iar al celor din Comitetele de specialitate va fi redus la 5.

• Totodată, indemnizațiile cuvenite acestora vor fi reduse la echivalentul a trei salarii medii brute pe ramura de activitate, dar nu mai mult decât indemnizația lunară a unui secretar de stat. În plus, vor fi limitate salariile de bază ale personalului cu funcții de conducere în companiile de stat.

• Comasarea a minimum 20% din institutele de cercetare/dezvoltare existente, astfel încât să se reducă cheltuielile de personal cu 15% și desființarea celor care nu mai sunt relevante în actualul context socio-economic.

• Va fi creat cadrul legal pentru consorții/parteneriate de achiziții centralizate, la nivelul ministerelor cu OPC, precum și între UAT-uri județene și instituțiile publice subordonate din responsabilitatea altor UAT-uri.

Coaliția încă discută și oportunitatea opririi temporare a unor investiții locale finanțate de la bugetul de stat. E vorba de săli de sport, cămine de cultură și altele asemenea aflate în stadiu de proiect și fără contracte de execuție semnate.

Pentru venituri suplimentare, decizia este aceea ca resursele naturale aflate în proprietatea statului să nu mai fie concesionate la ”preţuri ridicole”, urmând să fie actualizate toate redevenţele cu rata inflaţiei.

(Citește și: ”Reforma fiscală – Șase sugestii ale mediului de afaceri pentru diminuarea cheltuielilor statului”)

Urmează contribuția mediului de afaceri la scăderea deficitului

Surse din PNL spuneau săptămâna trecută pentru CursDeGuvernare că, ideal, ”gaura” de 30 miliarde lei de la buget ar trebui acoperită jumătate prin reduceri de cheltuieli, jumătate prin creșterea veniturilor bugetare ca efect al majorării unor taxe și impozite.

Ambele partide au căzut de acord că pentru a convinge mediul de afaceri și populația să accepte mai ușor noi majorări de taxe și impozite și noi impozite, atunci și statul trebuie să demonstreze că își aduce propria contribuție.

(Citește și: ”Măsurile anti-deficit – varianta PNL: Calculele guvernului și mecanismele fiscale diferite pentru 2023 și 2024”)

Reducerea cheltuielilor publice a fost subiect amplu de discuții la rotativă, ministrul Sorin Grindeanu propunând în mai nu doar reducerea numărului de secretari de stat, ci și comasarea/desființarea unor ministere. Subiectul a fost uitat după instalarea noului guvern.

Potrivit liderilor coaliției, în perioada următoare va fi operată și eliminarea unor excepții și scutiri fiscale – pe care încă oficialii nu le-au detaliat.

***