Discuțiile din Coaliție referitoare la modificările fiscale au devenit mai relaxate după ce Comisia Europeană a agreat depășirea țintei asumate de deficit (4,4% din PIB) pentru anul 2023 – potrivit unor surse din PNL.
Potrivit acestora, noua condiție a Bruxelles este ca deficitul să se oprească la 4,9% din PIB – ceea ce înseamnă că guvernul primește, pentru acest an, o gură de aer de 0,5% din PIB.
(Citește și: ”Ținta de 4,4% deficit e istorie. Ministrul Boloș: ”Exclus să depășim 5% din PIB”)
În aceste condiții, PNL și PSD au la dispoziție ceva mai mult timp să aleagă, să fundamenteze și să etapizeze măsurile de acoperire a golurilor din buget, pentru a ține mai ales calendarul pentru anul 2024, când deficitul bugetar ar trebui să se încadreze în 3,4% din PIB pe fondul creșterilor de cheltuieli specifice anului electoral.
Important: măsurile de reducere a deficitului pe 2023 sunt fundamental diferite de cele care vor urma în 2024. Mai jos, planurile guvernamentale pentru cei doi ani:
Prima decizie asumată de Coaliție: Modificările fiscale vor apărea oficial numai după ce ministerele își scad cheltuielile
Modificările fiscale urează să fie decise în următoarele zile, după noi runde de discuții cu experți și mediul de afaceri.
Surse din PNL au declarat pentru CursDeGuvernare că o Ordonanță de Urgență cu modificări fiscale va apărea pe agenda ședinței de guvern în două săptămâni.
Înainte de acesta, Guvernul a decis că va prezenta propria contribuție la menținerea sub control a deficitului. E vorba de reducerea cheltuielilor statului. Este o măsură care, speră Coaliția, va face ca mediul de afaceri și populația să accepte mai ușor partea lor de contribuție, adică modificări de taxe și impozite.
”Ministrul de Finanțe discută în prezent cu fiecare minister și cu ordonatorii de credite și strânge propunerile acestora de reducere a cheltuielilor, urmând să se vadă apoi care este golul care mai trebuie acoperit”, afirmă sursele CDG.
Măsurile pentru 2023 de-a acoperi golul de 30 de miliarde:
Coaliția de guvernare trebuie să găsească anul acesta 30 de miliarde de lei pentru a menține deficitul sub 5% din PIB. Potrivit execuției bugetare la 6 luni, deficitul este deja la 2,34% din PIB.
”Jumătate din sumă, 15 miliarde, le vom obține din reducerea cheltuielilor statului. Cealaltă jumătate din creșteri de taxe, în principal taxând viciile”, afirmă surse PNL..
Liberalii spun că primele măsuri care vor fi aplicate vizează acciza pe tutun și alcool și impozitarea jocurilor de noroc.
”Gaura” de la buget este dată în principal de proiectul realizat de fostul ministru Adrian Cîciu – votat de Parlament – în care au fost subestimate cheltuielile și supraestimate veniturile.
Erorile sunt de 25 miliarde euro, la care se adaugă alte 4 miliarde, impactul pe jumătate de an al creșterilor salariale aprobate profesorilor.
(Citește și: ”Execuția pe S1: Deficitul rămâne mult deasupra celui de anul trecut”)
Măsurile pe 2024 nu vor putea evita modificările fiscale. Gaura se anunță de 85 de miliarde: creștere economică + inflație + creșteri fiscale
Propunerile de modificări fiscale avansate de liberali sunt realizate în Comisia Buget Finanțe a PNL, ai cărei membri sunt convinși că situația fiscal bugetară a anului 2024 este mult mai complicată.
Potrivit unor surse din această comisie, în 2024 sunt 4 mari categorii ”descoperite”:
- Reducerea deficitului bugetar în zona 3- 3,5% ( o creștere necesară de venituri de 25 mld. lei)
- Indexarea pensiilor cu rata inflației (o cheltuială estimată la 15 mld. lei)
- Creșterea salariilor profesorilor (cost estimat de 20-25 mld. lei)
- Noua grilă a salarizării bugetare (impact estimat la 10-20 mld.lei)
Asta înseamnă 80-85 mld. lei. Planul este ca suma să fie acoperită din 3 surse:
- pe jumătate din creștere economică și din inflație,
- pe jumătate din taxe (care urmează să fie aplicate de la 1 ianuarie 2024).
(Citește și: ”Mediul de afaceri cere guvernului ca orice modificare de Cod Fiscal să fie aplicată începând cu ianuarie 2024”)
”Măsurile fiscale vor începe cu eliminarea facilităților fiscale care au ajuns la maturitate. Apoi, în funcție de nivelul de cheltuieli al statului, se va decide ce se taxează suplimentar.”.
Potrivit surselor citate, pe lângă acceptarea deficitului de 4,9% (în loc de 4,4%) în 2023, există și o altă veste bună de la Bruxelles:
bugetul de stat va fi degrevat de plata cererilor de decontare înaintate de ANRE de furnizorii de energie, Comisia a acceptat ca fondurile europene necheltuite în precedentul exercițiu multianual să fie redirecționate către plata deconturilor aprobate de ANRE. Ar fi o cheltuială de miliarde de care guvernul va scăpa.
O nouă sursă: investițiile care nu se fac
PNL mai ia în calcul și o reducere a capitolului investiții. Nu er fi vorba de ceva planificat, afirmă surse liberale.
”Mai există o componentă care va avea impact pe cheltuieli. E vorba de investițiile care nu se fac. O serie de proiecte, inclusiv din PNRR, sunt întârziate din cauză că nu sunt finalizate proiectele tehnice. Sunt mulți factori obiectivi care generează întârzieri în demararea proiectelor”, afirmă sursele citate.
***
