joi

18 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

9 august, 2012

Guvernul a redus prognoza de creştere economică pentru acest an, de la 1,5% la 1,2%, relevă proiectul de rectificare bugetară, premierul Victor Ponta invocând seceta care afectează agricultura, dar și prognozele ”hiperoptimiste” ale fostului Executiv privind absorbția fondurilor europene.

Prin Legea bugetului de stat pe 2012 aprobată la finele anului trecut, Guvernul a stabilit o ţintă de creştere economică de 1,8-2,3% din PIB, redusă ulterior la 1,5% din PIB, în urma discuţiilor cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), relatează Mediafax.

Proiectul primei rectificări bugetare din acest an, programată pentru ultima parte a lunii august, relevă că Executivul şi-a redus din nou estimarea de creştere economică, la 1,2% din PIB.


În documentul obținut de Mediafax se arată că unul dintre principalele elemente care stau la baza rectificării bugetare pe anul 2012 este evoluţia activităţii economice din primele cinci luni ale anului, care relevă continuarea creşterii economice în condiţii de stabilitate macroeconomică şi financiară, „ceea ce susţine o creştere a produsului intern brut de circa 1,2% în anul 2012, faţă de 1,8-2,3% cât se estima la elaborarea legii bugetului de stat” şi un produs intern brut în valori nominale de 607,3 miliarde lei faţă de 579.6 miliarde lei cât s-a estimat iniţial în bugetul de stat.

Premierul Victor Ponta a declarat joi că revizuirea în scădere a ţintei de creştere economică pentru acest an este generată de efectele secetei asupra agriculturii.

El a arătat că, spre deosebire de anul trecut, când anul agricol a fost unul „excepţional”, proiecţiile aferente acestui an sunt negative.

Șeful Guvernului a mai susţinut că prognoza fostului guvern privind fondurile de la Uniunea Europeană efectiv încasate a fost hiperoptimistă, iar misiunile de audit efectuate de Comisia Europeană pentru intervalul 2010-2011 înseamnă bani pierduţi.


Majorarea valorii nominale a produsului intern brut, comparativ cu forma bugetului de stat, dar sub prognoza actuală, a avut la baza recalcularea acesteia pentru anii 2009 şi 2010 şi publicarea datelor provizorii pentru 2011, de către Institutul Naţional de Satistică.

Surse apropiate negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional au declarat, miercuri, agenţiei MEDIAFAX că experţii FMI vor accepta o creştere economică mai mare de 1% pentru acest an, în ciuda producţiei agricole slabe şi a încetinirii economice din zona euro, iar PIB-ul nominal estimat va scădea uşor faţă de actuala prognoză, de la 607,5 la 607,3 miliarde lei, pe un deflator în creştere de la 3,3 la 4%.

„Un deflator mai mare va presupune şi o inflaţie mai mare la final de an faţă de prognoza actuală a BNR, de 3,2%. Oricum, BNR a dat un semnal că prognoza nu a încorporat anumite evoluţii care se vor resimţi în inflaţie”, au explicat sursele citate.

În primul trimestru, PIB a scăzut cu 0,1% faţă de ultimele trei luni din 2012, însă a avansat cu 0,3% comparativ cu perioada similară a anului trecut.

În schimb, prognoza de deficit bugetar, de 2,1% din PIB pe 2012, nu va fi modificată, a susținut miercuri ministrul Finanțelor, Florin Georgescu, ldupă o discuție la guvern cu delegațiile FMI, Băncii Mondiale și Comisiei Europene.

Rectificare 2012: Salariile bugetarilor cresc prin derogare de la responsabilitatea fiscală:

  • Cheltuielile de personal cresc cu 648 milioane lei, în principal ca urmare a majorării salariilor în sistemul bugetar, iar cheltuielile cu dobânzile sunt majorate cu 862,1 milioane lei.
  • Cheltuielile de personal vor fi majorate de guvern la rectificare, în principal ca urmare a majorării salariilor în sistemul bugetar, prin derogare de la Legea responsabilităţii fiscal-bugetare, care interzice astfel de operaţiuni cu mai puţin de 180 zile înainte de expirarea mandatului Guvernului.
  • În acelaşi timp, pentru restituirea, în tranşe, a sumelor reţinute pensionarilor, reprezentând diferenţa dintre pensiile nete rezultate prin aplicarea procentului de contribuţie de asigurări sociale de sănătate asupra întregului cuantum al pensiei şi pensiile nete rezultate prin aplicarea procentului de contribuţie de asigurări sociale de sănătate asupra părţii din pensie care depăşeşte nivelul de 740 lei, impactul bugetar este estimat la 1,29 miliarde lei (0,2% din produsul intern brut).
  • Ţinta de venituri la bugetul de stat pe acest an va fi diminuată cu peste 2,1 miliarde lei (0,4% din PIB), cu scăderi de încasări estimate din accize şi fonduri de la UE şi creşteri din TVA, impozit pe venit şi taxa pe utilizarea bunurilor, iar prognoza de cheltuieli va fi redusă cu 753 milioane lei.
  • Guvernul şi-a revizuit în scădere prognoza de încasări din accize (cu 918,6 milioane lei, 0,2% din PIB), venituri nefiscale (cu 1,8 miliarde lei), sume primite de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate (cu două miliarde lei), venituri din capital (cu 432,7 milioane lei), contribuţii de asigurări sociale (cu 179,6 milioane lei) şi impozitul pe profit (cu 91,8 milioane lei).
  • Guvernul mizează pe majorarea veniturilor la bugetul de stat din taxa pe valoarea adăugată (cu 2,3 miliarde lei), impozitul pe venit şi salarii (cu 430,9 milioane lei) şi taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi (cu 288,8 milioane lei).
  • Veniturile Fondului Proprietatea sunt indicate în scădere cu 430 milioane lei.
  • Cheltuielile bugetului de stat sunt diminuate, pe sold, cu 753,8 milioane lei, reducere acoperită în principal prin anularea sumelor reţinute de 10% din bugetul aprobat. Conform legii, ordonatorii principali de credite repartizează la începutul anului creditele bugetare, după reţinerea unui cuantum de 10% din sumă. Această sumă reţinută este repartizată în semestrul al II-lea al anului, după analizarea de către guvern a execuţiei bugetare pe primul semestru.
  • În acelaşi timp, cheltuielile aferente proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile sunt diminuate cu 1,4 miliarde lei, iar alte transferuri se diminuează cu 343,5 milioane lei. Alte cheltuieli scad cu 42,4 milioane lei.
  • Bugetul fondurilor provenite din credite externe se diminează, pe sold, cu suma de 67,8 milioane lei, bugetul fondurilor externe nerambursabile se diminuează atât la venituri, cât şi la cheltuieli cu 14,4 milioane lei, iar bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate se majorează atât la venituri, cât şi la cheltuieli cu 2,3 milioane lei.
  • Pentru acoperirea deficitului bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, veniturile bugetului se completează cu 54,9 milioane lei de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii.
  • Bugetul asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii pe anul 2012 se majorează la venituri cu 155,5 milioane lei, prin majorarea veniturilor curente cu 398,8 milioane lei şi diminuarea subvenţiei acordată de la bugetul de stat cu 243,2 milioane lei, iar la cheltuieli se majorează cu de 155,5 milioane lei.
Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Scumpirea energiei electrice a fost amplificată de mecanismul formării prețurilor adoptat în UE („pay as clear”), care promovează alinierea prețurilor angro la cel mai mare cerut pe piață.

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: