miercuri

5 octombrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

11 august, 2022

Prima rectificare bugetară din 2022 prevede o majorare a veniturilor bugetului general consolidat de aproape 30 de miliarde de lei și o creștere a cheltuielilor de circa 32,6 miliarde de lei, potrivit proiectului pus în dezbatere joi de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).

Deficitul bugetar se majorează astfel pe cash cu suma de 2,65 miliarde de lei.

Creșterea de venituri – în principal din taxarea scumpirii energiei și din TVA-ul expandat de inflație

Sumele suplimentare estimate de guvern că vor fi încasate în a doua parte a anului sunt o consecință a crizei din energie. Statul va colecta impozite suplimentare de 11,3 miliarde de lei de la furnizorii de gaze și energie electrică, creșterea prețurilor la energie aducând venituri suplimentare și din redevențe, reiese din proiect.


Creșterea generalizată a prețurilor se resimte și în estimarea privind evoluția încasărilor statului din TVA.

Veniturile bugetului de stat pe anul 2022, se majorează pe sold cu suma de 21,5 miliarde de lei. Influențele se reflectă, în principal, pe următoarele categorii de venituri:

  • Alte impozite și taxe generale pe bunuri și servicii: +11,3 miliarde de lei. Majorarea se datorează evoluției impozitului pe veniturile suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale (+8,1 miliarde lei) și a impozitului aplicat asupra venitului suplimentar realizat de producătorii de energie electrică în conformitate cu Legea nr.259/2021 (+3,2 miliarde lei);
  • Taxa pe valoarea adăugată: +5,54 miliarde de lei, din care 2 miliarde de lei – sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea cheltuielilor bugetelor locale;
  • Impozit pe profit: +4 miliarde de lei;
  • Venituri nefiscale: +2,46 miliarde de lei. Majorarea veniturilor nefiscale se datorează, în principal, evoluției redevențelor petroliere (efect al creșterii prețurilor la petrol și gaze naturale) și dividendelor aferente exercițiului financiar al anului 2019 și 2020 efectuate de către cec BANK. Această majorarea a veniturilor este atenuată cu 0,7 miliarde lei de compensația la carburanți pentru susținerea acordării de reduceri ale prețurilor la benzină și motorină (O.U.G. nr. 106/2022);
  • Sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări aferente cadrului financiar 2014-2020: +956,3 milioane lei per sold, din care 2.283,7 milioane lei aferent proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 pentru asigurarea sumelor necesare refinanțării proiectelor pentru beneficiari și/sau continuării finanțării proiectelor în cazul indisponibilității temporare a fondurilor europene.
  • Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități: +920,4 milioane lei. Majorarea veniturilor este influențată de evoluția veniturilor din taxele pentru jocurile de noroc și din menținerea estimărilor privind încasarea în anul 2022 a veniturilor aferente valorificării frecvențelor radio în noile benzi de frecvențe armonizate la nivel european pentru sisteme de comunicații mobile terestre de bandă largă 5G;
  • Accize: -1,97 miliarde de lei. Scăderea accizelor încasate în primul semestru al anului 2022 este atenuată de efectul pozitiv al măsurii de majorare a nivelului accizelor la produsele din tutun

Pe partea de cheltuieli, cele mai mari sume suplimentare au fost alocate pentru a acomoda cheltuielile de asistență socială (pensii). Pentru dobânzi s-au mai pus deoparte 4 miliarde de lei.


Cheltuielile bugetului de stat anul 2022, se majorează, pe sold, cu suma de 26,44 miliarde de lei.

  • Cheltuielile de personal se majorează, per sold, cu 1.623,5 milioane lei;
  • Cheltuielile cu bunuri și servicii se diminuează cu 532,0 milioane lei;
  • Cheltuielile cu dobânzile cresc cu 3.999,7 milioane lei;
  • Cheltuielile cu subvențiile cresc cu 2.819,8 milioane lei;
  • Transferurile între unități ale administrației publice se majorează cu 2.559,1 milioane lei;
  • Alte transferuri se majorează cu 2.700,2 milioane lei;
  • Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare se majorează cu 70,0 milioane lei;
  • Cheltuielile cu asistența socială cresc cu 7.893,9 milioane lei;
  • Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 se majorează cu 1.659,0 milioane lei;
  • Alte cheltuieli cresc cu 461,3 milioane lei;
  • Proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR se majorează cu 34,8 milioane lei;
  • Proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR se majorează cu 1.820,9 milioane lei;
  • Fondurile de rezervă se majorează cu 1.000,0 milioane lei;
  • Cheltuielile aferente programelor cu finanțare rambursabilă se diminuează cu 67,4 milioane lei;
  • Cheltuielile de capital se majorează cu 194,4 milioane lei;

Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pe anul 2022 pentru finanțarea cheltuielilor bugetelor locale se majorează cu suma de 2 miliarde de lei, din care un miliard de lei pentru achitarea datoriilor către operatorii de transport și de distribuție a energiei termice în sistem centralizat.

Autoritățile locale mai primesc 300 de milioane de lei pentru finanțarea cheltuielilor cu bursele acordate elevilor din unitățile de învățământ special și de masă și 204,5 milioane lei pentru finanțarea cheltuielilor determinate de implementarea Programului pentru școli al României.

192 de milioane de lei merg către finanțarea cheltuielilor aferente plății personalului de recensământ și doar 150 de milioane pentru finanțarea drumurilor județene și comunale.

Bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate se suplimentează atât la venituri cât și la cheltuieli cu suma de 3,89 miliarde de lei.

Variația bugetelor ministerelor

Cele mai mari alocări suplimentare le-au primit Ministerul Finanțelor (pentru plata dobânzilor în creștere la care se împrumută statul) și Ministerul Muncii (care include și plata unor ajutoare pentru compensarea prețului la energie). Totodată, Ministerul Energiei a primit 2,5 miliarde de lei, pentru finanțarea schemei de sprijin de compensare/plafonare prețuri energie electrică/gaze naturale.

Ministerele care primesc sume suplimentare:

  • Ministerul Finanțelor – Acțiuni Generale: +9.330,3 milioane lei, din care: +4.000,0 milioane lei Dobânzi, +1.000,0 milioane lei Fond de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, +866,8 milioane lei Contribuția României la bugetul UE, +1.130,195 milioane lei;
  • Ministerul Muncii și Solidarității Sociale: +5.250,1 milioane lei pers sold, din care pentru „Asistență socială” cu +7,3 miliarde lei destinate drepturilor de asistență socială pentru familii și copii, ajutoare pentru compensarea prețului la energie, indemnizații și drepturi cu caracter reparatoriu, ca efect al măsurilor aprobate în acest an, concomitent cu diminuarea în principal a transferurilor între unități ale administrației publice (-370,0 milioane lei) și a fondurilor pentru proiectele cu finanțare externă nerambursabilă aferente cadrului financiar 2014-2020 (-171,3 milioane lei) urmare a economiilor înregistrate la aceste titluri de cheltuieli.
  • Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: +2.719,7 milioane lei, per sold. S-au asigurat fonduri la cheltuieli de personal (+20 milioane lei), pentru derularea proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (+1.850 milioane lei) și pentru derularea proiectelor cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (+850,0 milioane lei);
  • Ministerul Sănătății: +2.642,8 milioane lei per sold prin suplimentarea transferurilor acordate bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate cu +3.277,3 milioane lei (din care +781,3 milioane lei pentru acoperirea deficitului în vederea asigurării serviciilor medicale și a medicamentelor și +2.496,0 milioane lei pentru acoperirea deficitului rezultat din aplicarea prevederilor legale referitoare la concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate) și a transferurilor între unități ale administrației publice (+200,0 milioane lei), concomitent cu diminuarea în principal a fondurilor pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (-542,0 milioane lei) și a cheltuielilor cu bunuri și servicii (-283,4 milioane lei) urmare economiilor înregistrate la aceste titluri de cheltuieli;
  • Ministerul Energiei: +2.482,6 milioane lei, per sold. S-au asigurat fondurile necesare la cheltuieli de personal (+5 milioane lei), pentru finanțarea schemei de sprijin de compensare/plafonare prețuri energie electrică/gaze naturale (+2.500 milioane lei).
  • Ministerul Justiției: +864,4 milioane lei per sold. Se propune în principal asigurarea de sume suplimentare pentru plata drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești și acte administrative (+1.000 milioane lei) și pentru finanțarea activității Administrației Naționale a Penitenciarelor (+60 milioane lei).
  • Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: +649,2 milioane lei, per sold. S-au asigurat fonduri pentru derularea Programului Național de Dezvoltare Locală (+700 milioane lei), pentru derularea Programului național de construcții de interes public sau social (+700 milioane lei), pentru programele cu finanțare rambursabilă (+35 milioane lei) precum și pentru achitarea dobânzilor (+0,2 milioane lei).
  • Ministerul Antreprenoriatului și Turismului: +648,3 milioane lei, per sold. S-au asigurat fondurile necesare la cheltuieli de personal (+5 milioane lei), pentru derularea proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (+639,1 milioane lei) precum și la alte transferuri pentru programele de stimulare a întreprinderilor mici și mijlocii (+20 milioane lei).
  • Secretariatul General al Guvernului: +241,5 milioane lei per sold. S-au asigurat în principal fondurile necesare la cheltuielile de personal (+10 milioane lei), pentru derularea programelor guvernamentale ”Investește în tine” și ”growth – Contul individual de economii Junior Centenar” (+6,3 milioane lei), pentru finanțarea instituțiilor subvenționate din subordine (+5 milioane lei), pentru susținerea proiectelor de comunicare informare publică și promovare a imaginii intereselor românești peste hotare, acordarea burselor elevilor etnici din Ucraina și plata sumelor aferente persoanelor cu handicap neîncadrate (+54,9 milioane lei), pentru acumularea stocurilor de rezervă de stat (+100 milioane lei) și susținerea cultelor religioase recunoscute în România (+70,0 milioane lei) și pentru sprijinirea organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, altele decât cele care primesc subvenții de la bugetul de stat (+10,0 milioane lei).
  • Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării: +203,5 milioane lei în principal pentru achitarea contribuțiilor restante ale României la programele opționale ale ESA (Agenția Spațială Europeană); • Ministerul Public: +201,0 milioane lei, per sold. S-au asigurat fondurile necesare la cheltuieli de personal (+215 milioane lei) pentru plata de hotărâri judecătorești.
  • Ministerul Economiei: +125,6 milioane lei, per sold. S-au asigurat fondurile necesare la cheltuieli de personal (+10 milioane lei), pentru achitarea contribuțiilor și cotizațiilor la organismele internaționale (+2 milioane lei) precum și pentru majorarea, în condițiile legii, a contribuției statului la capitalul social al operatorilor economici din industria națională de apărare aflați sub autoritatea ministerului (+127 milioane lei).
  • Ministerul Educației: +57,0 milioane lei, per sold, prin majorarea cheltuielilor de personal (+200,0 milioane lei) și a transferurilor între unități ale administrației publice pentru finanțarea de bază a instituțiilor de învățământ superior (+30,0 milioane lei), concomitent cu diminuarea unor cheltuieli având în vedere gradul de execuție și necesarul estimat a se plăti până la finele anului.
  • Ministerul Sportului: +33,7 milioane lei, per sold, în principal pentru asigurarea cheltuielilor aferente cluburilor sportive naționale, complexurilor sportive naționale, direcțiilor județene pentru sport, respectiv cu personalul, de funcționare și întreținere a bazelor sportive, de capital și reparații curente, precum și pentru pregătirea și participarea în competiții interne și internaționale;
  • Academia Română: +13,9 milioane lei pentru asigurarea drepturilor salariale ale personalului și pentru finanțarea cheltuielilor unităților medicale din subordine;

Ministerele care primesc mai puțini bani

  • Ministerul Afacerilor Interne: -559,3 milioane lei, per sold.
  • Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: -434,4 milioane lei, per sold. Se propune asigurarea sumelor reprezentând titluri executorii (+31,7 milioane lei), compensații reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii de păduri nu le recoltează datorită funcțiilor de protecție stabilite prin amenajamente silvice (+85,3 milioane lei), despăgubiri (+6,4 milioane lei) și sume pentru Acordul de Împrumut BIRD 4835 ”Servicii Municipale KFW” (+2,7 milioane lei).
  • Ministerul Culturii: -275,0 milioane lei.
  • Serviciul de Telecomunicații Speciale:: -151,0 milioane lei per sold.
  • Ministerul Finanțelor: -146,9 milioane lei.
  • Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor: -84,1 milioane lei.
  • Ministerul Afacerilor Externe: -67,1 milioane lei.
  • Consiliul Superior al Magistraturii: -30,7 milioane lei, per sold.
  • Curtea de Conturi: -23,8 milioane lei.

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. RECTIFICAREA BUGETARA TREBUIE FACUTA PENTU A HRANI RECHINII ECONOMIEI NATIONALE nesatui de 33 de ani DE LA; BNR , CCR, CURTEA DE CONTURI, ASF, ANAF, SISTEMUL JUDICIAR, PARLAMENTARII, GUVERNANTII, ETC populimea tarii sa se orinteze ca sa traiasca precum cei din evul mediu…..

  2. CRESTEREA DUPA 1989 A NUMARULUI ANGAJATILOR LA STAT A BUGETARILOR SE DATOREAZA LIPSEI UNEI STRATEGII NATILONALE DE DEZVOLTARE . Numarul bugetarilor nu trebuie sa depaseasca media europeana sau mondiala calculata la valoarea PIB sau a nr populatiei. PENTRU SOLUTIONAREA RAPIDA A SITUATIEI IN RO ESTE NECESARA APLICAREA UNEIA DIN SOLUTIILE APLICATE DE Margaret TECHER IN Anglia sau cea din COREA DE SUD aplicata in anii ’90.
    TOTODATA TREBUIE ANULATE; PENSIILE SPECIALE SI CONTRACTELE DE MUNCA ALE BUGETARILOR sau ANGAJATILOR LA UNITATI ECONOMICE DE STAT CE PRIMESC SI PENSII (mai ales din functii publice). ASA CEVA NU SE INTAMPLA NICAIERI PE PLANETA.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. RECTIFICAREA BUGETARA TREBUIE FACUTA PENTU A HRANI RECHINII ECONOMIEI NATIONALE nesatui de 33 de ani DE LA; BNR , CCR, CURTEA DE CONTURI, ASF, ANAF, SISTEMUL JUDICIAR, PARLAMENTARII, GUVERNANTII, ETC populimea tarii sa se orinteze ca sa traiasca precum cei din evul mediu…..

  2. CRESTEREA DUPA 1989 A NUMARULUI ANGAJATILOR LA STAT A BUGETARILOR SE DATOREAZA LIPSEI UNEI STRATEGII NATILONALE DE DEZVOLTARE . Numarul bugetarilor nu trebuie sa depaseasca media europeana sau mondiala calculata la valoarea PIB sau a nr populatiei. PENTRU SOLUTIONAREA RAPIDA A SITUATIEI IN RO ESTE NECESARA APLICAREA UNEIA DIN SOLUTIILE APLICATE DE Margaret TECHER IN Anglia sau cea din COREA DE SUD aplicata in anii ’90.
    TOTODATA TREBUIE ANULATE; PENSIILE SPECIALE SI CONTRACTELE DE MUNCA ALE BUGETARILOR sau ANGAJATILOR LA UNITATI ECONOMICE DE STAT CE PRIMESC SI PENSII (mai ales din functii publice). ASA CEVA NU SE INTAMPLA NICAIERI PE PLANETA.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

13 state membre UE au semnat o scrisoare prin care solicită Bruxelles-ului să propună un plafon de preț la gaz la reuniunea miniștrilor UE de energie de săptămâna

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: