miercuri

19 ianuarie, 2022

Reciclarea: nu doar (desigur) ultimii din UE, ci și în scădere semnificativă

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

28 noiembrie, 2021

Rata de utilizare a materialelor reciclabile ne-a plasat anul trecut pe ultimul loc între statele membre UE, potrivit datelor publicate de Eurostat.

Cu doar 1,3%, România a fost depășită de Irlanda (1,8%) și Portugalia (2,2%), țări peste care s-a situat Bulgaria (2,6%, dublu față de noi), ca să vedem că se poate și mai bine dacă ne-am da interesul, măcar la fel ca înainte de 1989.

Notă explicativă:


Rata de recirculare este partea din resursele materiale utilizate în procesele de producție provenită din reciclarea deșeurilor, ceea ce reduce extragerea de materii prime și poluarea, constituind un indicator-cheie în monitorizarea așa-numitei „economii circulare” la nivelul UE.

Pentru referință, menționăm că rata de reciclare a materialelor a atins deja 31% în Olanda, 23% în Belgia și 22% în Franța. Pe tipuri de materiale, ea a ajuns la 25% în cazul metalelor, 16% pentru minerale nemetalice ( incluzînd sticla), 10% la biomasă (care include hârtie, lemn și tipuri de șervețele) și 3% combustibili fosili, toate în creștere față de anul precedent.

Oarecum surprinzător, în analiza făcută de specialiștii europeni, România figurează pe un trend semnificativ de scădere, de la 3,5% în anul 2010, când stăteam mai bine decât alte șapte state (Irlanda, Bulgaria, Grecia, Croația, Cipru, Letonia și Portugalia), cu trecere sub pragul de 2% din 2015 încoace și un recul spre 1% în 2019 și 2020.

Evident, suntem nu doar în urmă dar și puternic pe contrasens cu evoluția din Europa (-2,2 puncte procentuale la nivel național pe parcursul ultimului deceniu), media la nivelul Uniunii fiind în creștere cu două puncte procentuale de la 10,8% în 2010 la 12,8% în 2020. Reamintim că în martie 2020, Comisia Europeană a adoptat un nou plan pentru economia circulară.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Dezvoltarea și transpunerea în practică a acestui concept este esențială pentru dezvoltarea sustenabilă și vine să susțină mai cunoscutul și bine finanțatul (pentru statele care se conformează și produc rezultate concrete) Green Deal, anunțat de Ursula vor den Leyen în decembrie 2019 și care ar trebui să ne preocupe în prezent.

Adică să obținem fonduri importante pentru strategia industrială în condiții de competitivitate, simultan cu protecția mediului și îmbunătățirea condițiilor de viață. Ori, cu asemenea rezultate pe partea de reciclare, la care se adaugă intrarea pe proceduri de infringement de la calitatea aerului și până la neecologizarea gropilor de gunoi, avem slabe speranțe să fim luați în serios.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

 ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium) va...

rrr