duminică

26 mai, 2024

2 iunie, 2023

Peste tot în lume se constată o reacție împotriva hegemoniei dolarului american, scrie Bloomberg.
Brazilia și China au încheiat recent un acord prin care se reglementează comerțul bilateral efectuat în propriile monede, încercând să ocolească decontarea operațiunilor în dolari.

India și Malaiezia au semnat în aprilie un acord pentru a utiliza cât mai mult rupia în schimburile transfrontaliere.
Chiar și unul dintre aliații importanți ai SUA, Franța, a acceptat să facă tranzacții cu China decontate în yuani.

Rebuie ținut însă cont că, în ultimele decenii s-a tot prezis dispariția iminentă a dolarului, însă moneda verde rezistă în continuare. Însă, niciodată nu a fost un asemenea val de acorduri pentru a ocoli dolarul, în ceea ce pare a fi o acțiune graduală și coerentă dusă de mai multe state, abordare care nu a mai fost sesizată în trecut.


Rațiunile multor lideri pentru adoptarea unor asemenea măsuri sunt în cele mai multe cazuri similare. Biletul verde este perceput ca mijloc de promovare a priorităților de politică externă a SUA, pedepsindu-i pe cei care i se opun.

Acest lucru a devenit evident în Rusia, căreia SUA i-au impus sancțiuni financiare foarte dure ca răspuns la invazia Ucrainei la ordinul președintelui Vladimir Putin.
Amintim că Administrația Biden a înghețat sute de miliarde de dolari din rezervele valutare ale Moscovei și, împreună cu aliații occidentali, aproape că a eliminat complet țara din sistemul bancar mondial. Pentru o mare parte din lume, a fost un șoc, realizând propria dependență față de dolar, indiferent dacă au condamnat sau nu invazia Ucrainei.

Și aceasta este dilema cu care se confruntă oficialii de la Washington:

bazându-se tot mai mult pe biletul verde pentru a-și duce bătăliile geopolitice, ei nu numai că riscă să afecteze locul predominant al dolarului pe piețele mondiale, dar și-ar putea submina în cele din urmă capacitatea de a-și exercita rolul de superputere pe scena globală.


Pentru a rămâne pe termen lung eficace, sancțiunile trebuie adesea să fie folosite doar ca o amenințare, fără să fie puse efectiv în practică, scrie Daneil McDowell, autorul cărții „Ocolirea dolarului: Sancțiunile financiare și reacția internațională împotriva dolarului”.

„În prezent, orice actor de pe scena internațională, care știe că s-ar putea afla într-o situație similară în viitor, se va pregăti pentru acest scenariu și va face ca măsurile coercitive, amenințările, să fie mai puțin eficiente”, spune McDowell, șeful catedrei de științe politice de la Universitatea Syracuse.
„Poate chiar dacă rezultatele sunt deocamdată marginale, și chiar dacă în cele din urmă nu se va reuși detronarea dolarului”, contează în continuare modul în care „s-ar putea reduce puterea economică a SUA”.

Fără îndoială, o parte din îndepărtarea de dolar este orchestrată de China. Președintele Xi Jinping încearcă să acorde un rol mai important yuanului în sistemul financiar global, iar guvernul său a făcut din extinderea utilizării monedei naționale în străinătate, o prioritate.

Cu toate acestea, o mare parte din acțiuni au loc fără implicarea Beijingului. India – care cu greu poate fi considerată un aliat strategic al Chinei – și Malaiezia au anunțat în aprilie un nou mecanism de desfășurare a comerțului bilateral în rupii. Această decizie face parte dintr-un efort mai amplu al administrației premierului Narendra Modi – care nu a aderat la campania de sancțiuni orchestrată de SUA împotriva Rusiei – de a ocoli dolarul, cel puțin pentru o parte din operațiunile de import-export.

O lună mai târziu, Organizația Națiunilor din Asia de Sud-Est a convenit să stimuleze utilizarea monedelor naționale pentru comerțul și investițiile regionale.

Și Coreea de Sud împtreună cu Indonezia au semnat în urmă cu doar câteva săptămâni un acord pentru a promova schimburile directe exprimate în woni și rupii.

Președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a atacat dominația dolarului în timpul vizitei la Shanghai din aprilie. Stând pe un podium înconjurat de steaguri ale Braziliei, Rusiei, Indiei, Chinei și Africii de Sud, așa-numitele națiuni BRICS, el a cerut celor mai mari economii în curs de dezvoltare din lume să vină cu o alternativă de înlocuire a biletului verde în comerțul exterior, spunând „cine a decis că dolarul este moneda (de trading) după dispariția etalonului aur?”

Se referă la începutul anilor 1970, când acordul încheiat după cel de-al Doilea Război Mondial – cunoscut sub numele de Bretton Woods – a făcut din dolar centrul finanțelor globale. Prăbușirea acordului a știrbit puțin poziția dominantă a dolarului. Dar, până în prezent, servește drept monedă de rezervă dominantă la nivel mondial, și care a stimulat cererea de obligațiuni americane și a permis Statelor Unire să aibă deficite comerciale și bugetare masive.

Poziția centrală a monedei în sistemul global de plăți permite, de asemenea, Americii să exercite o influență unică asupra destinului economic al altor națiuni.

Aproximativ 88% din toate tranzacțiile valutare globale, chiar și cele care nu implică companii din SUA, sunt decontate în dolari, potrivit celor mai recente date ale Băncii Reglementărilor Internaționale. Deoarece băncile comerciale care gestionează fluxurile transfrontaliere de dolari au deschise conturi la Rezerva Federală, toate sunt vulnerabile la sancțiunile SUA.

În timp ce campania de sancțiuni financiare împotriva Rusiei este cel mai recent și cel mai cunoscut exemplu, în ultimii ani, atât administrația democrată, cât și cea republicană au folosit aceste instrumente și împotriva unor țări precum Libia, Siria, Iran și Venezuela.

Administrația Biden a înregistrat anual în medie 1.151 de persoane fizice sau juridice pe lista neagră a Oficiului pentru Controlul Activelor Străine, potrivit unui raport recent al Centrului de Cercetare Economică și Politică. Aceasta este o creștere de la media de 975 pe an din timpul administrației Trump și 544 în timpul primului mandat de patru ani al președintelui Obama.

„Țările s-au zbătut de zeci de ani sub dominația dolarului american”, a spus Jonathan Wood, director pentru probleme globale la compania de consultanță Control Risks. „Utilizarea mai agresivă și mai extinsă a sancțiunilor SUA în ultimii ani mărește acest disconfort – și coincide cu cererile piețelor emergente importante pentru o nouă redistribuție a puterii globale.”

Chiar și secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a spus în luna aprilie într-un interviu pentru CNN că „există riscuri atunci când folosim sancțiuni financiare care sunt legate de rolul dolarului ca, în timp, să submineze hegemonia biletului verde.”

Însă ea a precizat că dolarul „este folosit ca monedă globală pentru că alte țări nu pot găsi o alternativă care să întrunească aceleași calități.”

Finanțiștii din piață sunt de acord cu această afirmație. Chiar dacă mai multe țări caută să-și reducă dependența față de dolar, puțini se așteaptă ca poziția sa predominantă în comerțul și finanțele globale să fie amenințată în curând.

În primul rând, există puține semne că orice altă monedă ar putea oferi același nivel de stabilitate, lichiditate și siguranță, spun ei. În plus, marea majoritate a aliaților SUA, cu economii dezvoltate, reprezentând mai mult de 50% din produsul intern brut global, și-au manifestat dorința de a abandona dolarul.

De fapt, dolarul a crescut în comparație cu cea mai mare parte a partenerilor săi majori de când SUA și-au intensificat sancțiunile împotriva Rusiei anul trecut, un semn că orice scădere a statutului său global va fi probabil un proces lung și lent.

„Nu văd niciun activ care să înlocuiască dolarul ca monedă dominantă, măcar cel puțin pentru o generație”, a spus George Boubouras, șef cercetare a pieței la K2 Asset Management din Melbourne. „Nimic nu se apropie de puterea economiei SUA. China are probleme cu îmbătrânirea demografică, iar moneda euro s-a străduit să câștige teren dar e departe. Dolarul nu va fi detronat în viitorul apropiat.”

Reacția BRICS

Cu toate acestea, ritmul dedolarizării continuă fără încetare în lumea în curs de dezvoltare.

Pakistanul încearcă să plătească importurile de țiței rusești în yuani, a declarat luna trecută ministrul comerțului, în timp ce la începutul acestui an Emiratele Arabe Unite au declarat că se află în discuții incipiente cu India cu privire la modalități de a stimula comerțul non-petrol în rupii.

La începutul acestei săptămâni, miniștrii de externe din grupul de națiuni BRICS au discutat despre modul în care blocul poate câștiga o influență globală mai mare, inclusiv despre fezabilitatea creării unei monede comune.

„Fără îndoială, dedolarizarea se accelerează și va continua în anii următori”, a declarat Vishnu Varathan, șeful de economie și strategie la Mizuho Bank Ltd. din Singapore.
„SUA au luat o decizie calculată de a folosi dolarul pentru a provoca daune unor țări și este posibil să existe consecințe pe termen lung.”

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Retragerea doctorului Cîrstoiu din cursa pentru primăria Capitalei arată nu

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: