vineri

20 mai, 2022

Războiul din Ucraina / Cum au răspuns capitalele UE cererilor de ajutor formulate de Kiev

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

1 mai, 2022

Ucraina cere de mai bine de o lună arme grele pentru a se apăra împotriva ofensivei rusești. Kievul are nevoie de sisteme antirachete, sisteme antiaeriene, de transportoare și tancuri.

Majoritatea armelor grele pe care țările NATO le-au trimis Ucrainei sunt arme fabricate de sovietici, aflate încă în inventarele statelor membre NATO din Europa de Est.

Încălcând un „tabu” vechi în politica sa de apărare, și UE a fost de acord să sprijine rezistența ucraineană prin intermediul Facilității europene pentru pace. Potrivit oficialilor UE, instrumentul, având în prezent o capacitate financiară de 1,5 miliarde euro, ar putea și ar trebui să ofere mult mai multă asistență dacă statele membre ar fi mai dispuse să ajute.


O analiză Euractiv arată că unele state sunt dispuse – și chiar ajută Ucraina, altele mai puțin.

Diferențe se văd pe tot continentul, dar și pe flancul estic, acolo unde statele din nord (Balticele și Polonia) se află atât în fruntea donatorilor cât și a acțiunilor politice, dar în sud România stă spre coada clasamentului.

Cât de unite sunt capitalele UE în sprijinirea Ucrainei împotriva invaziei Rusiei, cât de mult ajutor a oferit cea mai mare piață unică din lume și cât de dispuși au fost liderii europeni să-și arate personal sprijinul vizitând o Ucraina atacată, în cele ce urmează:

Berlin încearcă să recupereze. Tancuri Gepard fără muniție

Cancelarul german Olaf Scholz nu a vizitat încă Ucraina, iar Kievul a împiedicat o tentativă de vizită a președintelui Frank-Walter Steinmeier. Cu toate acestea, o delegație parlamentară interpartitică a vizitat țara luna trecută.


După o lungă perioadă de non-combat, Germania a popularizat intens întoarcerea cu 180 de grade în politica livrărilor de arme, anunțând că 1.000 de arme antitanc, 500 de rachete sol-aer „Stinger”, aproximativ 2.700 de rachete antiaeriene „Strela” și muniție au fost furnizate Ucrainei. Apoi, guvernul german a ținut secretă această activitate.

Cele mai recente rapoarte din media indică un total de 2.500 de rachete antiaeriene, 900 de tunuri antitanc cu 3.000 de cartușe de muniție, 100 de mitraliere și 15 distrugătoare de buncăre. Mai mult, guvernul german a furnizat ucrainenilor 100.000 de grenade de mână, 2.000 de mine și 5.300 de încărcături explozive, precum și 16 milioane de cartușe pentru arme de mână.

La începutul lunii aprilie, ministrul Apărării, Christine Lambrecht, a declarat că guvernul german a livrat Ucrainei a doua cea mai mare cantitate de arme, dacă se ține cont de greutate, sau a treia cea mai mare, dacă se ține cont de valoare, pe care ea a estimat-o la 80 de miliarde de euro.

La 21 aprilie, guvernul și-a anunțat intenția de a oferi tancuri moderne Sloveniei în schimbul tancurilor din epoca sovietică pe care această țară le trimite în Ucraina. Acest schimb nu a avut loc încă, conform surselor media slovene.

Cel mai recent, de la Berlin a fost anunțul că tancurile „Gepard” vor fi furnizate Ucrainei, deși muniția pentru tancuri, pe care armata germană nu le-a folosit de un deceniu, nu a fost încă procurată din Brazilia. Cancelarul Scholz și-a anunțat intenția de a furniza și lansatoare de grenade cu o rază de acțiune de până la șase kilometri și instruirea soldaților ucraineni în utilizarea mortierelor cu o rază de acțiune de 40 de kilometri.

Din punct de vedere financiar, Berlinul a oferit un împrumut de 150 de milioane de euro pe 14 februarie, iar alte 50 de milioane de euro pe an sunt rezervate pentru o redresare ecologică a Ucrainei. Ministerul de Finanțe a fost destul de evaziv cu privire la cota Germaniei din cele 24 de miliarde de euro pe care statele G7 le-au promis pentru Ucraina.

Ajutorul umanitar acordat de noul guvern german s-a ridicat la un total de 370 de milioane de euro pentru Ucraina și țările învecinate. În schimb, un alt program accelerat de ajutor pentru dezvoltare va avea 122 de milioane euro plătiți.

Din punct de vedere politic, noul guvern se luptă cu aripa pacifistă a social-democraților lui Scholz, personificată de biciul parlamentar al partidului, Rolf Mützenich.

Paris – 100 milioane euro echipamente militare, 300 milioane ajutor pentru economie

Primele săptămâni de război al Rusiei împotriva Ucrainei au coincis cu campaniile pentru alegerile prezidențiale franceze, unde președintele proaspăt reales Emmanuel Macron s-a poziționat ca un puternic apărător al Europei și un susținător al Ucrainei.

Până în prezent, sprijinul militar din Franța a constat în 100 de milioane euro- echipamente militare livrate Ucrainei. E vorba de echipamente defensive, echipamente optice, arme și muniții, sisteme de arme, combustibil și tunuri de artilerie.

Pe frontul umanitar, Franța a trimis în martie 55 de tone de material: echipamente medicale, medicamente și generatoare de oxigen, lapte pentru copii, echipamente IT (smartphone, calculatoare, routere, precum și 60 km de fibră optică) și 31 de generatoare pentru a consolida securitatea electrică a țării.

În plus, a fost lansat un pachet de 300 de milioane de euro pentru a sprijini economia ucraineană.

Franța rămâne un susținător ferm al continuării fluxului de ajutor către Ucraina și trimite, de asemenea, anchetatori și jandarmi pentru a ajuta la colectarea de dovezi ale crimelor de război rusești în țară. O delegație a partidelor parlamentare a mers în Ucraina la începutul lunii aprilie, dar Emmanuel Macron nu a făcut-o până acum, deși rămâne deschis la idee.

Viena, tributară istoriei de neutralitate

Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a vizitat Ucraina pe 8 aprilie, urmată de o vizită controversată la Kremlin pe 11 aprilie.

În calitate de țară neutră, republica austriacă a rezistat trimiterii de arme în Ucraina, dar a trimis 10.000 de căști și veste antiglonț și 100.000 de litri de combustibil pentru uz civil.

Viena a fost mai generoasă în scopuri umanitare, oferind ajutor de 17,5 milioane euro Crucii Roșii și altor ONG-uri. Guvernul austriac contribuie, de asemenea, cu 10 milioane de euro la programul de asistență pentru Ucraina al Băncii Mondiale.

Din punct de vedere politic, problema susținerii Ucrainei este complicată. Având în vedere istoria Austriei de neutralitate după cel de-al Doilea Război Mondial, au existat numeroase întrebări în plan intern cu privire la oportunitatea continuării politicii de neutralitate, dar cancelrul Nehammer a închis rapid discuția.

Un posibil mesaj transmis în Parlament de președintele Volodimir Zelenski a devenit subiect de controversă politică: FPÖ, de extremă-dreapta, îi împiedică să se adreseze legislativului austriac. Inițial, social-democrații (SPÖ) s-au opus și ei ca Volodimir Zelenski să se adreseze Parlamentului, dar de atunci s-au răzgândit în urma veștilor privind masacrul de la Bucha.

Atât guvernul austriac, cât și opoziția manifestă scepticism în ceea ce privește aderarea Ucrainei la UE. Austria nu crede că procesul ar trebui să fie accelerat, ministrul de externe Alexander Schallenberg solicitând o abordare alternativă.

Bruxelles – 76 milioane euro în echipamente militare, 13 milioane pentru programe umanitare

În Belgia, guvernul de coaliție se pronunță pentru a sprijini Ucraina. Belgia a condamnat agresiunea Rusiei, la fel ca majoritatea țărilor din Europa.

Singura excepție este Partidul Muncitorilor din Belgia, de extremă stânga, care spune că SUA și NATO au provocat Moscova. Partidul – care are o pondere parlamentară de 12% – a votat împotriva sancțiunilor impuse Rusiei, considerându-le prea partizane.

Nu au avut loc vizite belgiene la nivel înalt în Ucraina. Trebuie menționat că în această perioadă, ministrul de externe Sophie Wilmès, unul dintre cei mai îndreptățiți să viziteze Ucraina, și-a luat concediu pentru a-și îngriji soțul bolnav. În funcția de președinte al Consiliului European, fostul prim-ministru belgian Charles Michel a vizitat capitala Ucrainei.

Premierul în exercițiu, Alexander De Croo, a declarat că țara a oferit 76,9 milioane de euro în sprijinul armatei ucrainene. Donațiile au inclus 5.000 de puști de asalt, 200 de arme antitanc, 3.800 de tone de combustibil și echipamente de protecție.

De asemenea, Belgia a alocat 13,09 milioane de euro pentru programele umanitare din Ucraina și 2,1 milioane de euro pentru a sprijini țările vecine cu Ucraina care au acceptat refugiați.

Haga – cetățenii simpli au donat Ucrainei 160 milioane euro

Premierul Mark Rutte a rămas la Haga de la izbucnirea războiului, dar a făcut o vizită la Kiev cu puțin timp înainte ca bombele să înceapă să cadă în Ucraina.

Mark Rutte a promis sprijinul Țărilor de Jos pentru Ucraina în timpul unei întâlniri cu președintele Zelenski în capitala Ucrainei din 2 februarie, o promisiune pe care națiunea a susținut-o de atunci cu ajutor militar și umanitar.

Pe 14 aprilie, Țările de Jos au trimis un sistem de rachete antiaeriene, urmat de obuziere Howitzer, pe 26 aprilie. Trupele au fost, de asemenea, puse în mișcare: aproximativ 150 de soldați din Țările de Jos au fost transferați în Slovacia, ca parte a inițiativei NATO de a consolida flancul estic al Alianței.

Haga a eliberat aproximativ 20 de milioane de euro în ajutor umanitar de urgență pentru Ucraina, iar alte 10 milioane de euro pentru Republica Moldova, pentru a ajuta Chișinăul să facă față fluxului de refugiați ucraineni.

Organizațiile umanitare au fost foarte active în Ucraina, oferind hrană, apă, medicamente și adăpost. Guvernul Țărilor de Jos a acordat Crucii Roșii un grant de 1,5 milioane de euro pentru a sprijini activitatea sa umanitară.

Chiar și cetățenii s-au arătat solidari cu Ucraina – campania națională de strângere de fonduri Giro555 a strâns 160,8 milioane de euro pentru Ucraina.

Premieul Mark Rutte a condamnat invazia și a vorbit despre importanța unității NATO, reflectând opinia dominantă în politica internă.

Dublin a furnizat doar asistență umanitară, medicamente, combustibili

Principiul de neutralitate militară a fost zdruncinat de invazia Rusiei în Ucraina, care a adus, pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial, o aprigă dezbatere internă pe acestă temă.

În ciuda retoricii aprinse, sondajele sugerează că există puțin apetit public pentru abandonarea principiului de neutralitate.

Premierul Micheál Martin s-a întâlnit cu prim-ministrul ucrainean Denys Shmyhal când acesta a vizitat Irlanda, pe 20 aprilie, dar nu a făcut o vizită la Kiev. În schimb, ministrul de externe Simon Coveney a vizitat Kievul pe 14 aprilie, întâlnindu-se cu ministrul de externe ucrainean Dmytro Kuleba și ministrul apărării Oleksii Reznikov.

Simon Coveney a vizitat și locul masacrului de la Bucha, de unde a cerut investigarea crimelor de război și a anunțat o finanțare suplimentară de 3 milioane de euro pentru Curtea Penală Internațională.

Niciun ajutor militar nu a fost trimis de Irlanda, în conformitate cu principiul său de neutralitate militară. Dublin a optat în schimb să trimită combustibil, căști, veste antiglonț și materiale medicale în loc de arme.

În martie, Irlanda a anunțat un pachet de asistență umanitară de 20 de milioane de euro. Dintre acestea, aproximativ 2 milioane de euro vor merge către ONG-urile internaționale cu sediul în Irlanda care lucrează pe teren în Ucraina, Polonia și Moldova. De asemenea, guvernul a promis 1 milion de euro în ajutor Moldovei – o sumă care a atras atenția pentru că este prea mică.

Peste 25.000 de refugiați au sosit din Ucraina, guvernul excluzând limitarea sosirilor. Cu toate acestea, noii sosiți se luptă să găsească cazare – un simptom al crizei locuințelor în curs de desfășurare a țării.

Deși Irlanda este neutră din punct de vedere militar, guvernul a subliniat că țara nu este neutră din punct de vedere politic și a condamnat ferm acțiunile Rusiei.

Helsinki – 3 transporturi militare, 17 transporturi umanitare

În urma invaziei, Helsinki a trimis 2.500 de puști de asalt, 150.000 de gloanțe, 1.500 de arme ușoare antitanc, 2.000 de veste antiglonț, 2.000 de căști și aproximativ 100 de targi și două posturi de prim ajutor.

Au urmat încă două transportuti, cel mai recent fiind pe 19 aprilie, dar există puține informații despre ceea a trimis Finlanda în Ucraina. „Nu vor fi furnizate informații mai detaliate cu privire la conținutul, modul de livrare sau programul asistenței pentru a se asigura că aceasta ajunge la destinație”, a spus ministerul apărării. Valoarea estimată a transporturilor a fost de 30 de milioane de euro în total.

Finlanda a mai trimis 17 transporturi cu caracter umanitar, inclusiv spații de cazare de urgență pentru până la 5.000 de persoane, materiale medicale și 13 ambulanțe.

Guvernul ucrainean a primit, de asemenea, un total de 15 milioane de euro în sprijin financiar nou, precum și 1,5 milioane euro în donații de la marile orașe finlandeze.

Având în vedere cei 1.400 de kilometri de graniță a Finlandei cu Rusia, marea dezbatere publică s-a concentrat pe subiectul posibilei aderări la NATO.

Prim-ministrul finlandez Sanna Marin nu a vizitat încă Ucraina.

Stockholm a contribuit cu 87 milioane euro la înarmarea Ucrainei

Prim-ministrul Suediei Magdalena Andersson nu a vizitat încă Ucraina, deși unul dintre parlamentarii ei social-democrați a făcut călătoria, pe 28 aprilie.

Țara tradițional neutră a ajutat la înarmarea Ucrainei cu aproximativ 87 milioane euro, din care mai mult de jumătate sunt destinate forțelor armate ucrainene prin Facilitatea europeană pentru pace. Restul au mers în Ucraina sub formă de muniție, 5.000 de căști, 5.000 de piese de artilerie și 135.000 de rații alimentare.

În urma invaziei Ucrainei, guvernul și-a majorat bugetul de ajutor umanitar cu aproximativ 58 de milioane de euro și a extins o garanție de împrumut de 50 de milioane de dolari pentru Kiev la Banca Mondială. Stockholm a oferit, de asemenea, aproximativ 20.000 de adăposturi de urgență, în valoare de 19 milioane euro.

Și suedezii sunt preocupați în primul rând de dezbaterea lor internă privind aderarea la NATO, având în vedere proximitatea lor de Rusia.

Anexarea Crimeei din 2014 a declanșat o regândire a politicii de securitate, care a dus la întoarcerea recrutării obligatorii, în 2017.

Copenhaga a trimis deja transportoare blindate

Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a vizitat Kievul împreună cu premierul spaniol Pedro Sánchez, unde a anunțat o nouă creștere a cheltuielilor pentru sprijinul militar pentru Ucraina, ducând totalul la 134 de milioane de euro. Aceste cheltuieli includ transportoare blindate M113, mine antitanc și obuze de mortier.

Așa cum războiul din Ucraina a încurajat țările nordice, Suedia și Finlanda, să ia în considerare aderarea la NATO, scena politică daneză se pregătește acum pentru un referendum, la 1 iunie, cu privire la posibila aderare a Danemarcei la proiectele UE de cooperare în domeniul apărării.

Danemarca a avut o atitudine primitoare față de refugiații din Ucraina, după ce ani de zile de partide din tot spectrul politic au descurajat primirea de refugiați și migranți din Orientul Mijlociu.

În ceea ce privește ajutorul umanitar, țara a cheltuit peste 67 de milioane de euro acoperind o gamă largă de sprijin, de la donații către organizații daneze și internaționale, materiale medicale și sprijin pentru refugiați.

Vilnius, consens general în favoarea Ucrainei

Lituania a fost deosebit de alarmată de invazia Ucrainei de către Rusia și chiar a instituit o stare de urgență, având în vedere proximitatea sa geografică de Kaliningrad și Belarus. A condus în mod constant Uniunea Europeană în ceea ce privește sancțiunile împotriva Rusiei, de exemplu, fiind printre primii care își închid spațiul aerian avioanelor rusești.

Sprijinul tangibil al Lituaniei a fost de natură pur militară, în valoare de „zeci de milioane de euro” (cel puțin 30 de milioane de euro, probabil mai mult), inclusiv rachete antiaeriene Stinger, armament greu, puști și muniție. Țara a oferit atât de multă asistență militară încât există acum o îngrijorare că Lituania își compromită propria apărare.

Sprijinul moral și gesturile simbolice au fost și ele din abundență. Prim-ministrul Ingrida Šimonytė, ministrul de externe Gabrielius Landsbergis și comisarul european lituanian Virginijus Sinkevičius au vizitat cu toții Kievul. Există consens politic în Parlament, cu voturi cheie, istorice, în sprijinul Ucrainei. Parlamentul a votat recent pentru interzicerea simbolului rus „Z” și etichetarea crimelor de război ale Rusiei în Ucraina drept „genocid”.

Pe scena europeană, Lituania a investit masiv în aprovizionarea cu combustibil GNL atunci când Rusia a anexat ilegal Crimeea. Acum face eforturi pentru ca UE să se îndepărteze complet de combustibilii fosili ruși. Președintele Parlamentului, printre altele, face în prezent presiuni asupra Germaniei, în special, să nu stea în calea unui proces accelerat de aderare la UE pentru Ucraina.

Riga- sprijin larg pentru a ajuta Ucraina

Într-o țară cu o minoritate semnificativă de limbă rusă, 90% dintre letoni susțin Ucraina în timp ce aceasta respinge invazia rusă. Cu toate acestea, comunitatea vorbitoare de limbă rusă este împărțită, aproximativ 20% susținând Ucraina, 20% Rusia, iar restul nedorind să-și exprime o opinie.

La fel ca vecinii baltici, există un sprijin larg între partide pentru trimiterea de ajutor și promovarea cauzei Ucrainei pe scena europeană și mondială. Președintele Eigles Levits a vizitat și Kievul pe 13 aprilie.

Letonia a acordat ajutor financiar de 1,2 milioane euro prin Instrumentul european de pace în sprijinul armatei ucrainene și aceeași sumă în ajutor umanitar. Acest ajutor a fost îndreptat către organizațiile internaționale care oferă ajutor refugiaților, soldaților și familiilor acestora, precum și mass-media și jurnaliștii din Ucraina.

Autoritățile locale au căutat, de asemenea, să ofere ajutor. Consiliul Local din Riga a donat 80 de tone de ajutoare regiunii Kiev. 11 autobuze Mercedes-Benz vor fi, de asemenea, donate pentru a ajuta orașul să restabilească infrastructura de transport public.

Letonia s-a alăturat Lituaniei pentru a oferi Ucrainei drept de utilizare a porturilor sale pentru a exporta produse agricole.

Tallinn – cel mai consistent ajutor din lume, ca proporție din PIB

Ca proporție din PIB, Estonia oferă mai mult sprijin Ucrainei decât orice altă țară din lume. În UE, a oferit a șasea cea mai importantă sumă de sprijin în funcție de valoare și, la nivel global, vine înaintea unor țări mult mai mari, cum ar fi Spania, Canada și Japonia.

Aproape tot ajutorul acordat de Estonia Ucrainei a fost de natură militară. A oferit ajutoare în valoare de 230 de milioane de euro, inclusiv rachete antitanc Javelin, obuziere de 122 mm, mine antitanc, arme de calibru mic, muniție, vehicule, combustibil, echipamente de comunicații, materiale medicale, echipamente de protecție individuală și pachete cu alimente.

În cooperare cu Germania, Estonia a donat, de asemenea, Ucrainei un spital de campanie și materiale medicale în valoare de aproape 10 milioane de euro.

La fel ca în Letonia și Lituania, sprijinul Estoniei pentru Ucraina se bucură de un sprijin larg între partide. Chiar și minoritatea vorbitoare de limbă rusă, care a avut în mod tradițional opinii foarte pozitive despre Rusia, și-a schimbat optica.

În timp ce prim-ministrul Kaja Kallas nu a vizitat încă Kievul, președintele Estoniei, Alar Karis, i-a însoțit în aprilie pe președinții Poloniei și Letoniei în capitala Ucrainei, ca un gest politic, iar pe scena europeană, Estonia este un avocat deosebit de vocal al aderării Finlandei și Suediei la NATO.

Roma urmează să trimită și arme grele

Premierul italian Mario Draghi nu a vizitat încă Kievul, deși există informații credibile că fostul șef al BCE va face o vizită în săptămânile următoare.

Până în prezent, guvernul italian a alocat aproximativ 150 de milioane de euro pentru ajutor militar Ucrainei, Roma furnizând atât echipament militar de protecție non-letal, cât și arme.

Armele care urmează să fie livrate includ rachete antiaeriene Stinger, rachete antitanc Milan, mortiere de 120 mm, mitraliere grele și ușoare, veste antiglonț, gloanțe și muniții.

Este de așteptat un anunț suplimentar privind arme grele, cum ar fi vehiculele pe șenile M113 și PzH2000, potrivit informațiilor Corriere della Sera.

Pe lângă ajutorul militar, Italia a promis 110 milioane de euro în asistență financiară pentru guvernul ucrainean, cu aproximativ 26 de milioane de euro în contribuții umanitare.

Asistența financiară s-a extins și în Polonia, Moldova și Slovacia, țările cele mai afectate de afluxul de refugiați ucraineni.

A existat un sprijin larg pentru Ucraina în spectrul politic italian, decizia de a trimite arme fiind susținută aproape în unanimitate de parlament.

Valletta – una zicem, alta facem

Deși guvernul Maltei sprijină verbal Ucraina și l-a invitat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski să se adreseze parlamentului, acțiunile sale contrazic declarațiile.

Malta, împreună cu Cipru și Grecia, au refuzat să interzică accesul navelor cu proprietari ruși în porturile lor. Joi, Spania a evacuat o navă malteză din propriile sale porturi suspectând că aceasta ar fi transportat marfă rusească care încalcă sancțiunile europene.

Malta încă păstrează schema controversată a ”pașapoartelor de aur”, în baza căreia sute de ruși au dobândit cetățenia malteză în schimbul numerarului sau al investițiilor imobiliare.

Madrid – cel mai mare transport de armament trimis vreodată unei țări străine

Premierul Pedro Sánchez, a mers la Kiev pe 21 aprilie și a oferit sprijin consistent Ucrainei.

Madridul a trimis Ucrainei cel mai mare transport de armament făcut vreodată către o țară străină: aproximativ 400 de tone de echipament militar, dintre care jumătate prin Facilitatea europeană pentru pace.

La 21 aprilie, o navă de transport a marinei spaniole a expediat 30 de camioane militare, mai multe vehicule grele de transport, inclusiv o ambulanță militară blindată, și zece vehicule mai mici încărcate cu material militar „ușor”.

Anterior, spaniolii au furnizat armatei ucrainene 1.370 de rachete antitanc – „Alcotán 100” și „C-90” spaniol, versiuni mai ușoare ale „Stinger” fabricat în SUA – precum și 700.000 de cartușe pentru pușcă și mitralieră.

Spania a contribuit, de asemenea, cu ajutor financiar prin Fondul european de pace, în valoare de 111 milioane euro și un pachet specific de ajutor umanitar de 31 milioane euro, din care 7 milioane au fost dedicate protecției femeilor și copiilor, canalizat prin UNICEF și Națiunile Unite.

Madrid a trimis în plus peste 20 de tone de materiale sanitare și medicamente.

Lisabona a trimis 70 de tone de echipamente militare

Prim-ministrul Portugaliei António Costa nu a vizitat Ucraina, iar parlamentarii se ceartă dacă o delegație ar trebui să viziteze Parlamentul ucrainean fără a primi o invitație.

În ceea ce privește livrările de arme, Lisabona a livrat cu succes echipament în valoare de 70 de tone, atât arme letale, cât și muniție, căști sau sisteme de vedere pe timp de noapte. Alte 100 de tone de material sunt în tranzit, inclusiv medicamente.

Guvernul portughez a trimis, de asemenea, diverse bunuri medicale în valoare de 100.000 de euro în Ucraina, inclusiv seringi, calmante și adăposturi de urgență.

În timp ce majoritatea clasei politice portugheze a condamnat invadarea Ucrainei de către Rusia, partidul comunist PCP s-a remarcat prin condamnarea Ucrainei.

Atena nu a oferit ajutoare financiare, doar militare și umanitare

Încă de la începutul invaziei, guvernul grec a condamnat agresiunea rusă, iar premierul Kyriakos Mitsotakis a trimis imediat ajutor militar.

Principala opoziție, Syriza, s-a opus trimiterii de echipamente militare și a reacționat spunând că premierul grec nu s-a consultat cu nicio altă parte în prealabil.

În sondaje, majoritatea cetățenilor greci s-au opus, de asemenea, deciziei de a trimite ajutor militar în Ucraina.

Deși relațiile dintre Atena și Moscova au atins un minim istoric din cauza poziției puternice a Greciei împotriva Rusiei, Atena a ignorat decizia de a interzice accesul în porturile UE a navelor deținute de Rusia sau a celor cu interese rusești.

Grecia nu a oferit niciun ajutor financiar, ci un ajutor umanitar și militar semnificativ. În special, Atena a trimis în Ucraina 40 de tone de material de apărare, inclusiv puști Kalashnikov confiscate și arme antitanc și specifice de tip RPG-18.

În ceea ce privește ajutorul umanitar, guvernul elen s-a angajat să reconstruiască maternitatea lui Mariupol. De asemenea, a trimis 20.000 de perechi de mănuși medicale din latex, 300.000 de bucăți de măști de protecție medicală (clasa de protecție nu mai mică de FFP2), 30.000 de aparate respiratorii, 8.000 de costume de protecție, 1.000 de dezinfectanti pentru mâini și 1.000 de perechi de ochelari de protecție.

Nicosia – 215 tone ajutor umanitar

Cipru nu este un lider în sprijinul Ucrainei și, cu țara umplută istoric de banii rușilor, nu este de mirare.

Până acum, Cipru nu a oferit niciun sprijin militar, susținând că acest lucru ar lăsa țara expusă unui atac al Turciei. La începutul lunii aprilie, SUA au cerut Ciprului să trimită Ucrainei echipamente militare vechi pe care le-a cumpărat de la Rusia la sfârșitul anilor 1990, promițând că îi va livra echipamente mai moderne. Această solicitare este încă discutată.

Nicosia a contribuit însă cu 215 tone de ajutor umanitar, inclusiv alimente, echipamente de protecție civilă, provizii medicale și farmaceutice, alte produse esențiale. Valoarea estimată este de 2 milioane de euro și este cel mai mare efort de ajutor umanitar realizat de țară. Ministerul de externe a contribuit cu peste 150.000 euro pentru a sprijini refugiații ucraineni.

Varșovia a donat Ucrainei 25% din flota de tancuri grele

Polonia, devenită principala destinație pentru refugiații ucraineni, s-a organizat de la începutul războiului ca centru logistic-cheie pentru aprovizionarea cu arme și ajutor umanitar. Majoritatea ajutoarelor europene tranzitează granița sa în partea de vest a Ucrainei.

Din punct de vedere politic, Polonia a devenit cel mai puternic susținător al cererii de aderare a Ucrainei la UE.

Înainte de criza actuală, prim-ministrul Mateusz Morawiecki nu vizitase deloc Ucraina și nici predecesorul său, Beata Szydło.

Morawiecki, însă, a fost printre primii care au făcut o vizită surpriză la Kiev și a transformat Polonia în principala forță de lobby la nivel european pentru mai mult sprijin pentru Ucraina și sancțiuni mai puternice împotriva Rusiei.

Polonia a furnizat Ucrainei arme în valoare de aproximativ 1,5 miliarde de euro, existând chiar situații în care SUA au intervenit pentru a tempera impetuozitatea acțiunilor planificate de Varșovia.

Polonia a trimis în ultimele săptămâni peste 200 de tancuri T-72 – produse de Uniunea Sovietică – în Ucraina, împreună cu artilerie mobilă, drone și lansatoare de rachete. Potrivit experților polonezi în apărare, a fost donat cel puțin 25% din arsenalul total de 808 de tancuri deținute de Polonia.

Țara a donat și rachete aer-aer pentru MiG-29 și Su-27, sisteme portabile de rachete antiaeriene „Perun” și obuziere autopropulsate 2S1 Gvozdika.

Praga a livrat 11% din totalul ajutorului acordat Ucrainei

Cehia susține că se numără printre țările care oferă cel mai mult ajutor Ucrainei. Andriy Yermak, șeful biroului prezidențial al Ucrainei, confirmă că ponderea Cehiei în totalul ajutorului oferit este de 11%.

Ministerul ceh al Apărării evită însă detaliile specifice. Din informații neconfirmate oficial, au fost furnizate echipamente de 41 de milioane de euro – tancuri, rachete ghidate și drone din epoca sovietică. Guvernul a trimis, de asemenea, 127 de tone de alimente, în timp ce societatea civilă a strâns peste 140 de milioane de euro în ajutor umanitar.

Prim-ministrul ceh Petr Fiala a fost la Kiev, mergând acolo împreună cu prim-miniștrii polonez și sloven, în timp ce Kievul era încă sub atac zilnic direct.

Bratislava a trimis siteme S-300

Prim-ministrul Slovaciei Eduard Heger a vizitat Ucraina pe 8 aprilie, după ce a refuzat o invitație de a veni în martie, alături de oficiali din Polonia, Cehia și Slovenia, invocând „motive de securitate”. Mai târziu a admis că absența sa a fost o greșeală.

Guvernul slovac a furnizat Ucrainei sistemul de apărare aeriană S-300 și negocia vânzarea unei baterii de obuze Zuzana, autopropulsate, de fabricație slovacă. Potrivit ministerului slovac al apărării, negocierile se apropie deja de final.

În ceea ce privește alte materiale militare, Slovacia a oferit până acum asistență în valoare de peste 10 milioane de euro. Mai exact, zece milioane de litri de motorină, 2,4 milioane de litri de benzină de aviație și 12.000 de piese de muniție de 120 mm.

Guvernul a aprobat acum 5 zile o propunere de a dona echipament militar în valoare de încă 2 milioane de euro. Ministerul Apărării a declarat că vrea să i se ramburseze o parte din cheltuieli de la nivel european și în baza acordurilor bilaterale.

Slovacii administrează, de asemenea, centrul logistic din Haniska, lângă Košice, care asigură transportul ajutoarelor din statele membre UE către Ucraina. Până acum, aproape 600 de tone de material umanitar au trecut prin Haniska.

Bratislava a oferit regiunilor ucrainene, de asemenea, 5 milioane euro prin cadrul de cooperare transfrontalieră, cetățenii slovaci continuă să facă donații în sprijinul Kiev.

Budapesta, împotriva sprijinului militar pentru Ucraina șovină

Premierul Ungariei, Viktor Orban, nu a vizitat încă Ucraina, iar țara nu a sprijinit Ucraina cu arme.

Vorbind la ONU joi (27 aprilie), ministrul de externe ungar a declarat că ajutorul umanitar al țării sale pentru Ucraina a depășit 1.000 de tone. De asemenea, țara s-a oferit să trateze soldații răniți ai armatei ucrainene, a informat cotidianul proguvernamental Origo.

Guvernul Orban susține că intenționează să țină Ungaria „în afara războiului”.

Obligația din tratat a Ungariei ca membru al NATO s-ar aplica doar pentru „ajutarea la apărarea unui stat membru în cazul unui atac, dar Ucraina nu este membră NATO”, a declarat vicepreședintele partidului Novák Előd la 22 aprilie.

„Patria noastră este împotriva sprijinului militar pentru Ucraina șovină, care duce o politică represivă împotriva etniei maghiare din Transcarpatia și împotriva servirii intereselor americane”, a adăugat el.

Sofia: oficial, aproape nimic, dar armamentul produs de bulgari ajunge în Ucraina prin intermediari UE

Cifrele oficiale de asistență militară de la Sofia – 2.000 de căști și 2.000 de articole de protecție pentru civili ucraineni – contrazic cantitățile mari de arme bulgare care ajung în Ucraina.

Bulgaria nu oferă oficial asistență militară Ucrainei din cauza opoziției Partidului Socialist Bulgar pro-rus, care face parte din coaliția de guvernare.

Neoficial, însă, Bulgaria este unul dintre cei mai mari furnizori de arme pentru Ucraina. Industria de armament a țării produce arme și muniții conform standardelor sovietice, care sunt folosite de armata ucraineană.

De la începutul invaziei ruse, Bulgaria a semnat noi contracte în valoare de peste 1 miliard de euro, volumul de arme exportate din Bulgaria crescând de trei până la patru ori. Armele sunt exportate în primul rând în Polonia și transferate imediat în Ucraina.

Bulgaria trimite cantități mari de ajutor umanitar, în primul rând prin Crucea Roșie Bulgară – din 27 martie, Crucea Roșie Bulgară a trimis aproximativ 220 de tone de donații – haine, pături, lenjerie de pat, pantofi, medicamente și materiale de igienă. Au fost trimise alte 13.000 de pachete cu alimente.

Din punct de vedere politic, în parlamentul bulgar există o majoritate covârșitoare care susține trimiterea de ajutor militar Ucrainei.

Cu toate acestea, aceasta nu este reprezentativă pentru societate. Șaizeci și șapte la sută dintre bulgari sunt în favoarea neutralității în conflict, în timp ce doar 16% cred că Bulgaria ar trebui să sprijine în mod activ Ucraina și să furnizeze arme.

Prim-ministrul bulgar Kiril Petkov a vizitat Kievul pe 28 aprilie. Delegația a inclus reprezentanți ai tuturor partidelor din coaliția de guvernământ, cu excepția celor din Partidul Socialist Bulgar, pro-rus.

Bucureștiul nu spune nimic, deși e posibil să fi făcut promisiuni ferme sau să fi trimis deja

Prim-ministrul Nicolae Ciucă a vizitat Kievul pe 26 aprilie, destul de târziu față de omologii săi europeni.

Guvernul român nu discută cu privire la armele pe care le furnizează Ucrainei, anunțând doar în februarie un prim transport de căști și veste antiglonț, în valoare de 2 milioane de euro.

La 19 aprilie, au apărut informații legate de un proiect legislativ prin care România modifică legea pentru a putea dona armament aliaților sau partenerilor.

Guvernul nu a confirmat că ar putea furniza Ucrainei tancuri românești T72 sau avioane MiG21 (reținute recent la sol prin decizie a Statului Major) de fabricație sovietică. Ministrul de externe a spus, în repetate rânduri: „Este mai bine să nu vorbim prea mult în public despre aceste lucruri” și a citat situația ”în permanentă evoluție”.

În ceea ce privește ajutorul umanitar, autoritățile române au fost mai transparente. Alături de ONG-uri și companii private, guvernul a înființat un hub de asistență umanitară la Suceava. Centrul, care este operațional din 9 martie, a transportat sute de camioane pline cu bunuri de ajutor umanitar în Ucraina.

Având în vedere relația slabă a României cu Kremlinul, sprijinul pentru Ucraina, atât politic cât și popular, este aproape unanim.

Zagreb, ruptură între președinte și premier

Prim-ministrul croat Andrej Plenković și guvernul (PPE) susțin Ucraina împotriva Rusiei, la fel ca și opoziția din parlament.

Cu toate acestea, președintele croat Zoran Milanović (S&D) a făcut comentarii pro-ruse în mai multe ocazii și a provocat teamă și confuzie în Finlanda și Suedia atunci când a făcut comentarii care amenințau să blocheze potențiala aderare la NATO. Remarcile președintelui au devenit suficient de problematice pentru premierul Plenković, care a anunțat că întrerupe orice contact cu președintele.

Până acum, Croația a trimis armament de 16,5 milioane euro, la începutul lunii martie, și aproximativ 12 milioane euro în ajutor umanitar Informații specifice despre natura ajutorului Croației pentru Ucraina, nu au fost comunicate.

Pe 19 aprilie, premierul Plenkovic a scris pe Twitter că va trimite mai multă asistență Ucrainei, din nou fără detalii.

Liubliana, ajutorul pentru Ucraina încetinește după alegerile de acum o săptămână

Puținor state le pasă mai mult de războiul din Ucraina decât Sloveniei. Prim-ministrul Janez Janša a fost printre primii lideri ai UE care au vizitat Kievul pe 15 martie, în timp ce bătălia pentru oraș continua.

Din punct de vedere financiar, țara a promis 1 miliard de euro la conferința internațională a donatorilor din aprilie, pe lângă încă un milion de euro donat anterior unor organizații de caritate precum Crucea Roșie și Caritas.

Țara este în discuții pentru a livra tancuri în Ucraina, ca parte a unui acord de schimb cu Germania, dar discuțiile sunt departe de a fi încheiate.

Slovenia a trimis Ucrainei Kalașnikov, muniție și căști imediat după debutul invaziei din februarie. Guvernul a fost în avangarda campaniilor în UE pentru înarmarea Ucrainei.

Premierul Janša a fost însă învins la urne în urmă cu o săptămână, punând la putere Mișcarea pentru Libertate, al cărei consilier pentru politică externă a condamnat anterior politicile pro-NATO și anti-ruse ale țării.

Ajutorul pentru Ucraina a încetinit astfel, parțial, din cauza alegerilor interne și a procesului de formare a coaliției care a urmat.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

***

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Andrew Kenningham (foto), economist-şef pentru Europa la Capital Economics, explică într-un interviu pentru CursdeGuvernare cum va reseta războiul obiectivele şi strategiile de dezvoltare pe care UE le bătuse...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: