În România sunt aproximativ 127.000 de organizaţii neguvernamentale, care în 2022 aveau în jur de 127.000 de angajaţi. Raportat la populație, cele mai multe ONG-uri se află în București și județul Cluj, iar cele mai puține – în județele din Moldova, conform studiului „România 2024. Sectorul neguvernamental. Profil, tendinţe, provocări” realizat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC).
În ianuarie anul acesta, în Registrul Naţional ONG erau înregistrate 127.053 ONG-uri probabil active şi 8.003 despre care se ştie că sunt radiate, dizolvate sau în lichidare.
Dintre cele 127.000 de ONG-uri înregistrate, 106.433 sunt asociaţii, 19.046 – fundaţii, 1.529 – federaţii, 759 – uniuni, 37 – filiale ale unor organizaţii din afara României, arată raportul prezentat de News.ro.
Statistica ONG-urilor din România:
- România are o rată de aproximativ 6,7 entităţi la 1.000 de locuitori, sub media UE de 9,41 şi sub ţări ca Ungaria (13,8), Slovacia (7,2), sau Germania (7,6). Suntem însă la acelaşi nivel cu Portugalia (6,7) şi peste Polonia (3,8), Grecia (0,4) sau Irlanda (5,2).
- În ultimii trei ani s-a înregistrat un ritm de aproximativ 4.200-4.300 de înscrieri pe an în Registrul Naţional ONG.
- Cele mai multe ONG-uri sunt în Harghita, Cluj, Bucureşti, iar cele mai puţine în Vaslui şi Ialomiţa, raportat la dimensiunea populaţiei. Predomină ONG-urile caritabile.
- Raportat la dimensiunea populaţiei, cele mai multe organizaţii sunt în Bucureşti şi zona de nord-vest.
- Astfel, sunt 10,6 organizaţii la 1.000 de locuitori în Harghita, urmată de Cluj (10,4), Bucureşti (10,0), Sibiu (9,6), Maramureş (7,6), Bihor (7,2), Arad (6,9). La polul opus, cele mai puţine sunt în Moldova şi sudul României, mai exact în Vaslui (2,1 ONG-uri la 1.000 de locuitori), Ialomiţa (2,4), Călăraşi şi Olt (2,6 ambele).
- În ceea ce priveşte domeniile de activitate, cele mai multe ONG-uri sunt din zona social-caritabil (aproximativ 42.000, o treime din totalul ONG-urilor din Registrul Naţional), urmate de cele civice, de cultură, din educaţie, din domeniul business/profesionale, sportive.
Nivelul încrederii în ONG-uri se menţine constant de mulți ani, în jurul valorii de 50%
Tinerii au mai multă încredere decât vârstnicii:
- cei între 18-29 de ani au un nivel de încredere de 73%
- în timp ce la persoanele cu vârsta peste 60 de ani încrederea este de doar 36%.
De asemenea, gradul de încredere se măreşte pe măsură ce creşte nivelul educaţiei: absolvenţii de învăţământ superior au un grad de încredere de 66%, iar cei de şcoală primară şi gimnazială de 43%.
Beneficiarii direcţi cred că ONG-urile au o influenţă pozitivă, restul având o opinie neutră.
Aproape jumătate din populaţie apreciază că majoritatea ONG-urilor funcţionează în interesul beneficiarilor, respectiv al sectorului ONG, dar, totodată, o treime din populaţia asociază ONG-urilor cu interesele partidelor şi oamenilor politici, respectiv ale oamenilor de afaceri.
„Cea de-a treia editie a raportului FDSC asupra sectorului neguvernamental arată maturizarea clară a acestui domeniu. Nivelul încrederii populaţiei este stabil, donaţiile cetăţenilor şi sprijinul companiilor cresc, numărul de noi ONG-uri înregistrate este unul constant, iar 70% dintre angajaţi se văd continuându-şi cariera în organizatiile în care lucrează. De asemenea, acelaşi procent consideră că schimbă soarta oamenilor sau a societăţii. Pe lângă aceste date pozitive, vedem precaritatea sectorului: oameni care nu pot beneficia de servicii sau proiecte care nu se derulează din lipsă de finanţare, salarii sub media naţională, angajaţi şi voluntari care vorbesc despre burnout, un aspect la care trebuie să fim foarte atenţi”, a declarat Ionuţ Sibian, director executiv FDSC.
1 din 4 români a donat pentru un ONG în 2023
Participarea în asociaţii în România a crescut de aproximativ 2,5 ori în ultimii 30 de ani. Valoarea estimate pentru anul 1993 este de 13%, iar astăzi în jurul a 30% din populaţia României participă în asociaţii.
De asemenea, a crescut interacţiunea dintre organizaţiile neguvernamentale şi populaţie, arată datele din Barometrul Opiniilor despre Societatea Civilă 2023 (BOSC 2023) – sondaj parte a studiului FDSC si care evaluează atitudinile populaţiei României despre sectorul ONG. De exemplu, anul trecut procentul cetăţenilor care au beneficiat de serviciile unui ONG a fost dublu faţă 2016.
De asemenea, 24% din populaţie a făcut cel puţin o donaţie către ONG-uri (faţă de 21% în 2016), cei mai activi donatori fiind cei între 18-49 ani şi cu studii superioare, conform BOSC 2023.
Valahia şi Moldova sunt zonele din care s-a donat cel mai puţin, deşi procentul celor ce au beneficiat de serviciile ONG din aceste zone a fost peste media naţională. Dincolo de sprijinul direct pentru organizaţii neguvernamentale, românii au mai donat pentru persoane în nevoie (42% din respondenţi) sau pentru alte cauze (17%), în timp ce 45% din populaţie a donat cel puţin o dată pentru biserică. De asemenea, 2% din populaţie a donat în ultimul an pentru susţinerea unei publicaţii (ziar, revistă, publicaţie online).
Cele mai multe ONG-uri nu au angajați
ONG-urile care au angajaţi constituie o minoritate. Cei mai mulţi angajaţi din ONG-uri au vârsta până în 44 de ani, iar femeile predomină în majoritatea domeniilor ONG, potrivit Barometrul Liderilor ONG 2023 (BLO 2023) – sondaj parte a studiului Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile despre sectorul neguvernamental. De asemenea, majoritatea angajaţilor au studii universitare de masterat sau doctorat. 39% din angajaţi şi voluntari resimt un grad moderat de burnout.
În raport cu salariul mediu net lunar, angajaţii din ONG sunt la un nivel inferior. Comparând cu datele INS pentru 1994-2022, reiese că între 2006-2012 salariile din ONG-uri s-au plasat peste mediile naţionale, dar creşterea economică a condus la salarii medii practic egale cu media naţională în 2013, mai mici în 2014-2015, iar începând cu 2016 salariile din ONG-uri au fost cu ⅙ – ⅕ mai mici decât salariul mediu national net. Diferenţele dintre domenii nu sunt foarte mari, dar sunt trei care raportează sistematic salarii mai mici: sport, social/caritabil, cultură/artă.
Aproximativ 27% dintre respondenţi lucrează 40 de ore/ săptămână, iar 54% mai puţin de 40 de ore. Peste 50% dintre angajaţii din sector au două sau mai multe locuri de muncă având în vedere specificul activităţilor desfăşurate şi faptul că majoritatea organizaţiilor lucrează pe bază de proiecte.
În jurul a 60% dintre angajaţi spun că lucrează şi în afara sectorului ONG şi având multe ore lucrate zilnic/ săptămânal şi salarii mici, angajaţii din ONG-uri sunt predispuşi epuizării. De altfel, 46% dintre angajaţi au afimat că resimt un grad ridicat sau foarte ridicat de epuizare şi 39% resimt un grad moderat de burnout.
Raportul „România 2024. Sectorul neguvernamental. Profil, tendinţe, provocări” a fost realizat cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanţat de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
Această cercetare se află la cea de a treia ediţie (cele anterioare fiind în 2010 şi 2017) şi prezintă o radiografie cu atuurile ONG-urilor, dificultăţile cu care se confruntă, starea sectorului în ansamblul său şi pe domenii specifice. Mai mult, ele pot informa politicile din domeniu şi aduce date actualizate în conversaţia despre societatea civilă organizată.
****
