Peste 200 de asociații solicită Comisiei Europene, într-o scrisoare deschisă adresată președintei Ursula von der Leyen, să renunțe la propunerea prevederii ce le-ar impune ONG-urilor să-și dezvăluie finanțările provenite din afara UE.
În scrisoare, semnatarii avertizează că legi similare „au restrâns în mod semnificativ spațiul pentru societatea civilă independentă și au fost utilizate ca instrument pentru a reduce la tăcere vocile critice”, scrie Euractiv.
„Pachetul de apărare a democrației” și Qatargate
La sfârșitul lunii mai, Comisia Europeană este așteptată să propună un așa-numit „pachet de apărare a democrației” prin care vor fi introduse o serie de reforme menite să îmbunătățească transparența instituțiilor UE și să combată interferențele străine.
Conform Comisiei, aceste noi reglementări vor „introduce standarde comune de transparență și responsabilitate pentru serviciile de reprezentare a intereselor plătite sau direcționate din afara UE, pentru a contribui la buna funcționare a pieței interne și pentru a proteja sfera democratică a UE de interferențe exterioare”.
Subiectul a fost adus pe agendă de Qatargate, din cauza rolului avut de Fight Impunity, o organizație fondată de fostul europarlamentar Pier Antonio Panzeri și despre care se crede că a fost folosită ca paravan pentru plăți ilicite.
O reglementare similară celei din SUA, spune Comisia. ONG-urile indică diferențe fundamentale
La începutul acestui an, Monika Hohlmeier, președintele Comisiei de control bugetar a Parlamentului, a cerut crearea unui „echivalent UE al Legii privind înregistrarea agenților străini din SUA (FARA)” care să acopere lobbyiștii și ONG-urile.
Legislația FARA din SUA cere tuturor politicienilor și lobby-știlor din țări terțe și lobby-știlor înregistreze și să detalieze activitatea lor cu parlamentarii americani, orice contract formal, pe un site web accesibil publicului.
PPE a cerut, de asemenea, o examinare financiară prealabilă cuprinzătoare a ONG-urilor înainte ca acestea să fie listate în registrul de transparență al UE și publicarea acordurilor contractuale dintre Comisia Europeană și ONG-uri.
Asociațiile semnatare ale scrisorii deschise susțin că regulile FARA din SUA necesită înregistrarea organizațiilor numai dacă acestea sunt sub controlul direct al unei entități străine. În consecință, firmele de avocatură, firmele de lobby, firmele de relații publice și agențiile de turism reprezintă marea majoritate a dosarelor, iar FARA nu se aplică aproape niciodată asociațiilor societății civile.
FARA, legea americană, nu impune înregistrarea unei persoane sau organizații ca agent străin doar pe baza finanțării din străinătate. Pentru a fi înregistrat ca agent străin în SUA, trebuie să fii agent al unui actor străin, spre exemplu, să acționezi „sub conducerea și controlul unui guvern străin”.
O lege axată pe ONG-uri ar putea avea „consecințe negative neintenționate, împiedicând capacitatea organizațiilor societății civile de a-și îndeplini rolul de apărători ai democrației în Europa și nu numai. De asemenea, va limita capacitatea UE de a sprijini societatea civilă aflată în situații de risc și apărătorii drepturilor omului din întreaga lume”, se menționează în scrisoare.
Propunerea nu ar trebui continuată, susțin ONG-urile, adăugând că „o evaluare a impactului asupra drepturilor fundamentale ar trebui luată în considerare înaintea oricărei propuneri legislative”.
(Citește și: „Georgia / Proiectul de lege privind „agenţii străini”, retras temporar„)
Comisia uită criticile aduse unor legi similare din state cu regim autocrat
Executivul UE și-a exprimat anterior îngrijorarea cu privire la legile interne din Ungaria și din alte părți care impun înregistrarea agenților străini și dezvăluirea finanțărilor. În unele state, etichetarea unei organizații ca primind sprijin din străinătate riscă să stigmatizeze aceste organizații.
„Există motive pentru care CE a criticat actele agenților străini în străinătate și pentru care au dus Ungaria în instanță pentru o lege internă similară”, a declarat Nick Aiossa, director adjunct al Transparency International EU, pentru EURACTIV.
„Este pur și simplu nechibzuit că CE refuză să-și facă temele și să evalueze pe deplin riscurile reale pe care acest tip de legislație le prezintă pentru societatea civilă și pentru jurnaliști”, a adăugat acesta.
(Citește și: „Rusia – legislație nouă: Jurnaliștii plătiți de mass-media străine pot fi declarați agenți străini și obligați să prezinte rapoarte privind finanțarea și obiectivele„)
****
Urmărește-ne pe Google News
