fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Pornești un business de producție? Atenție la utilități: racordarea durează de 6 ori mai mult decât în Germania

Racordarea la utilități este una dintre principalele piedici puse în calea celor care vor să facă afaceri în România, în special în fața antreprenorilor care… Mai mult

17.05.2020

Analiză

Prima estimare pe T1 2020 – PIB-ul trimestrial anunțat în creștere cu 2,7% !

Potrivit datelor-semnal publicate de INS, creșterea economică a României pe primul trimestru din 2020 a fost de 2,4% în termeni reali pe seria brută faţă… Mai mult

15.05.2020

La obiect

Creștere cu 22% a deficitului de cont curent în T1, VALOARE NEGATIVĂ la investițiile străine

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, după primul trimestru din 2020, un deficit de 1.365 milioane de euro, cu 22% mai mult față… Mai mult

14.05.2020

La obiect

Aprilie 2020 – Inflația anuală a coborât la 2,68%. Ieftinirea combustibililor a înjumătățit avansul general al prețurilor

Creşterea preţurilor de consum în luna aprilie 2020 a fost de +0,26%, potrivit datelor publicate de INS, cu mult sub valoarea consemnată în urmă cu… Mai mult

13.05.2020

Stimulentele şi restricţiile: Legea Offshore a fost adoptată de Camera Deputaţilor

de Adrian N Ionescu , 24.10.2018

Un proiect al Legii Offshore, a exploatărilor de gaze naturale din Marea Neagră, a fost adoptat miercuri de Camera Deputatilor  ca for decizional. E a doua lege pe această chestiunea în numai un an.

Legea include clauza de stabilitate a regimului redevenţelor la nivelul din momentul acordării concesiunilor şi, în plus, păstrarea regimului fiscal pentru activităţile „desfăşurate în baza acordurilor existente la data intrării în vigoare a actului normativ”.

Pe de altă parte, pragul de deducere a investiţiilor din impozitele datorate a rămas la nivelul maxim de 30% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare offshore, prag considerat restrictiv de companiile petroliere.

Extinderea clauzei de stabilitate la regimul fiscal scoate actualii concesionari din aria de aplicabilitate a prevederilor care impun anumite praguri de impozitare a veniturilor suplimentare rezultate din exploatare. Acestea ar urma să fie aplicate acordurilor de concesionare care urmează să fie încheiate după intrarea în vigoare a legii.

Stabilitatea regimului fiscal a fost obţinută ca urmare a votului favorabil al aliaţilor PSD la guvernare, ALDE şi UDMR, cei din urmă fiind nemulţumiţi că o altă lege, privind spălarea banilor, aprobată după o procedură contestată, impune organizaţiilor minorităţilor să respecte obligaţiunile de raportare.

O altă noutate faţă de varianta Senatului este prevederea potrivit căreia impozitul asupra veniturilor suplimentare se colectează într-un cont special, utilizat pentru finanţarea şi extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi a racordurilor la sistemului naţional de transport gaze naturale, precum şi pentru finanţarea altor investiţii stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Un alt amendament introduce prevederea ca producătorii să vândă pe piețele centralizate din România minimum 50% din cantitatea de gaze naturale produse . Vânzarea va fi făcută în baza unei proceduri avizate de ANRE astfel încât cumpărătorii de gaze naturale să nu poată să fie condiționați de cumpărarea unei cantități minime impuse de către vânzători.

Companiile petroliere va trebui să aibă angajaţi de cetăţenie română în proporţie de „25% din numarul mediu anual de angajaţi utilizaţi în vederea derulării acordurilor”, care să şi aibă rezidenţa fiscală în România.

Fiscalitatea din noua lege

Companiile petroliere vor plăti redevențe statului român de până la 13,5% din valoarea gazelor extrase, așa cum spun reglementările de la data încheierii acordurilor de resursei extrase.

Cât privește impozitarea veniturilor suplimentare, forma finală a legii extinde clauza de stabilitate peste ceea ce se decisese în ajun în comisiile reunite ale Camerei.

În varianta finală se pune că: „Titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi li se aplică, pe toată perioada derulării acestora, inclusiv pe durata oricăror prelungiri subsecvente, nivelul de redevenţă, cotele procentuale de redevenţă petrolieră, pragurile de producţie brută aferente acestor cote şi regimul fiscal specific aplicabil activităţilor de explorare, dezvoltare, exploatare şi abandonare desfăşurate în baza acordurilor existente la data intrării în vigoare aprezentei legi”.

Concesionarilor din prezent (EXXON, OMV Petrom și Black Sea, Romgaz şi Lukoil) nu li se va mai aplica rețeta de impozitare decisă anterior, care prevede cote de :

  • 30% din venitul suplimentar pentru prețurile de până la 85 lei/MWh inclusiv;
  • 15% din veniturile suplimentare la prețuri mai mari de 85 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 100 lei/MWh;
  • 30% din veniturile suplimentare la preţuri mai mari de 100 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 115 lei/MWh;
  • 35% din veniturile suplimentare la preţuri mai mari de 115 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 130 lei/MWh;
  • 40% din veniturile suplimentare la preturi mai mari de 130 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 145 lei/MWh;
    50% din veniturile suplimentare la preţuri mai mari de 145 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 160 lei/MWh;

Calculele autorităţilor

Cu ocazia dezbaterilor din comisiile reunite ale Camerei au ieşit la iveală calculele autorităţilor privind producţia de gaze naturale din Marea Neagră, care nu luau în calcul stabilitatea regimului fiscal.

Astfel, Ministerul Finanţelor a estimat venituri totale de 38,7 miliarde de dolari dintr-o producție de 115 miliarde mc gaze, la un preț de valorifcare al producției de 130 lei/MWh. Volumul costurilor totale ar fi de 7,1 miliarde dolari.

La buget ar urma să ajungă 13,8 miliarde de dolari, iar investitorilor să le rămână 18 miliarde de dolari, după o variantă care ar consta în redevențe de 5 miliarde de dolari şi un impozit pe profit de 4,5 de miliarde. În condițiile deducerii în proporție de 30%, impozitul pe veniturile suplimentare ar fi de 3,4 miliarde dolari.

Reprezentanţii ANRM au estimat venituri de 35 de miliarde de dolari pentru o producție 100 miliarde de dolari de metri cubi, la 350 dolari/ 1000 mc.

Legea merge spre promulgare la Preşedinţie, după ce o primă variantă a fost întoarsă înapoi la Parlament.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 24.10.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

China adoptă o lege a securității naționale din Hong Kong: conceptul ”o țară – două sisteme” se dezintegrează

Razvan Diaconu

Parlamentul Chinei a aprobat joi noua legislație privind securitatea ce va fi impusă în Hong Kong și va introduce infracțiunea de subminare a autorității Beijingului.… Mai mult

Europa

Germania acuză Rusia că i-a spart e-mailul Angelei Merkel. Ambasadorul rus, convocat la MAE german pentru explicații

Iulian Soare

Ministerul de Externe german l-a convocat joi pe ambasadorului rus la Berlin să dea explicaţii cu privire la un atac cibernetic care a vizat în… Mai mult

Europa

Zona euro: Industria dă semne de revenire, dar managerii din servicii sunt pesimiști

Alexandra Pele

Încrederea managerilor europeni a înregistrat o creștere în mai însă investitorii se așteptau la ceva mai mult optimism. Indicatorul de referință a urcat la 67,5,… Mai mult

Europa

PIB-ul SUA a scăzut cu 5% în primul trimestru

Alexandra Pele

Economia SUA a înregistrat o contracție de 5% în primul trimestru din 2020, față de 4,8% estimarea anterioară, potrivit datelor revizuite vineri de guvernul american,… Mai mult

Stiri

Moody’s a coborât ratingul Renault la “Ba2” cu perspectivă negativă

Adrian N Ionescu

Agenţia de evaluare financiară Moody’s Investors Service a coborât, joi, cu o treaptă ratingul atribuit constructorului auto francez Renault SA, de la “Ba1” până la… Mai mult

Stiri

Un Top al creşterilor de restanţe la creditele în lei din aprilie

Adrian N Ionescu

Debitorii din Bucureşti (inclusiv Ilfov) şi din judeţul Satu- Mare au contribuit cel mai mult la creşterea cu 3,92% a restanţelor la creditele în lei… Mai mult

Stiri

Detaliile următoarei etape de relaxare anunțate de președintele Iohannis

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat joi că, după data de 1 iunie, ”câteva activități interzise redevin posibile”. Între acestea: reluarea traficului internațional rutier și feroviar,… Mai mult