Planul Național de Reconstrucție și Reziliență (PNRR) urmează să includă și proiecte privind producerea energiei din hidrogen, aceasta fiind una dintre direcțiile strategice ale Uniunii Europene, potrivit ministrului Energiei, Virgil Popescu.
Secretarul de stat Dan Drăgan va „gestiona toate proiectele pe hidrogen, pentru că trebuie să le trimitem pentru a fi prinse în Planul Naţional de Reconstrucţie şi Rezilienţă şi sunt proiecte pe hidrogen, să ştiţi, în România”, a declarat ministrul Energiei, la conferinţa ZF Power Summit 2021, citat de Agerpres.
Două intenții ale marilor companii energetice românești
Hidroelectrica a anunțat încă din mai 2020 că este interesată de investiții în producția de hidrogen prin hidroliză și dezvoltarea de rețele de e-mobility, potrivit strategiei investiționale a companiei.
(Citiți și: „Comisia Europeană a lansat Strategia Hidrogenului. Hidroelectrica încearcă să fructifice oportunitatea”)
Totodată, Romgaz (SNG) şi OMV Petrom (SNP) vor să investească într-un proiect comun de producție a hidrogenului într-un parc eolian în Dobrogea.
(Citiți și: „Romgaz şi Petrom vor să producă hidrogen într-un parc eolian din Dobrogea”)
Ideea producției energetice pe bază de hidrogen este susținută de Comisia Europeană, dar mai ales cu hidrogen din alte resurse regenerabile.
Ministrul Energiei spune că „sigur că se poate produce hidrogen şi din regenerabile, se poate produce şi din nuclear, şi din gaz. (…) Discutăm în momentul de faţă de o nouă reţea de distribuţie a gazelor naturale şi discutăm să poată fi folosită şi pentru un amestec gaz natural 10%, hidrogen, să poată fi finanţată prin Planul Naţional de Reconstrucţie şi Rezilienţă”, a adăugat Virgil Popescu, potrivit sursei citate.
O problemă: Comisia Europeană nu „amestecă” gazele naturale cu hidrogenul
În decembrie anul trecut, Comisia Europeană a trimis Parlamentului European propunerea de modificare a Regulamentului TEN-E privind infrastructura energetică europeană (Trans European Network for Energy), care adaptează regulamentul actual la prioritățile Pactului Verde european (Green Deal).
Atunci, comisarul european pentru Energie, Kadri Simson, a precizat că obiectivele proiectelor legate de transportul hidrogenului nu vor putea fi folosite și pentru gazele naturale .
(Citiți și: „Noul decalog al Regulamentului european TEN-E: Energia verde offshore și hidrogenul – miza de 600 mld. euro”)
Pe de altă parte, Comisia Europeană recomandă ca proiectele de investiții energetice pe gaze (inclusiv cele finanțate prin Fondul de tranzișie justă) să fie concepute doar ca etape tranzitorii, ca să poată fi dezvoltate ulterior pentru hidrogen.
„Dar este vorba doar de o tranziţie, nu de o situaţie definitivă. Deci cum puteţi face ca infrastructura de gaze să fie potrivită şi pentru perioada de după? Prin orientarea către alte surse, precum hidrogenul, care poate folosi infrastructura de gaze existentă şi modificată. Hidrogenul este energia viitorului, inclusiv pentru România”, a spus vicepreședintele Comisiei, Frans Timmermans, marți în conferința ZF Power Summit.
Altă strategie fără strategie
„În momentul de faţă România nu are o strategie pe hidrogen. O echipă din Ministerul Energiei va lucra cu specialişti pentru a face o strategie naţională pe hidrogen”, a mai promis ministrul Energiei.
Pe de altă parte, proiectul strategiei energetice a României se modifică periodic de mai mulți ani. În noiembrie anul trecut, Ministerul (de atunci al) Economiei și Energiei a propus o ordonanță de urgență prin care să se ocolească Parlamentul pentru aprobarea „formei finale” a Strategiei energetice a României 2020-2030.
(Citiți și: „DOCUMENT / Strategia energetică – Principalele prevederi: 3 ținte esențiale, 6 direcții de investiții, 8 obiective”)
Printre motivele urgenței, nota de fundamantare a proiectului de OUG, pus în dezbatere publică atunci, invoca pericolul blocării accesării fondurilor Europene pentru investiții în sectorul energetic, începând cu 1 ianuarie 2021.
Ordonanța nu a mai fost discutată de Guvern.
