fbpx

Chestiunea

DOCUMENT / Marile companii de stat profitabile nu pot compensa pierderile de miliarde ale celorlalte peste 800 – analiză Consiliul Fiscal

Companiile cu capital majoritar de stat au înregistrat pierderi nete cumulate de 1,8 miliarde de lei în 2019, în ciuda profitului net de 3,7 miliarde… Mai mult

09.02.2021

La obiect

Prăbușire dramatică a productivității muncii în agricultura românească

Productivitatea muncii în agricultura românească s-a prăbușit în 2020, potrivit datelor publicate de Eurostat. Evoluția consemnată față de anul precedent a fost de -47,2%, la… Mai mult

09.02.2021

La obiect

Acoperirea importurilor cu exporturi coboară mult sub cea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2020 a urcat la 8,5% din PIB

Deficitul comercial a urcat în luna decembrie 2020 la 1.952,4 milioane euro, cu peste 10% în plus față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

09.02.2021

Chestiunea

Temelia Bugetului și a PNRR: 50% din actualii lucrători vor avea nevoie de noi calificări până în 2025

Aproximativ 50% din lucrătorii angajați în prezent vor avea nevoie de noi calificări până în 2025 pentru a răspunde nevoilor generate de criza Covid-19 pe… Mai mult

08.02.2021

DOCUMENT / Strategia energetică – Principalele prevederi: 3 ținte esențiale, 6 direcții de investiții, 8 obiective

de Adrian N Ionescu , 19.11.2020

Ministerul Economiei și Energiei (MEEMA) propune o ordonanță de urgență prin care să se ocolească Parlamentul pentru aprobarea „formei finale” a Strategiei energetice a României 2020-2030, după cum spune nota de fundamantare a proiectului de OUG, pus în dezbatere publică.

Strategia ar urma să fie aprobată prin OUG cu derogare de la Legea Energiei (nr. 123 / 2012), care spune că documentul trebuie să treacă prin Parlament.

După șase ani de dezbateri și modificări, concretizate în aproape tot atâtea variante, MEEMA argumentează acum urgența invocând:

  • pericolul blocării accesării fondurilor Europene pentru investiții în sectorul energetic, începând cu 1 ianuarie 2021, respectiv
  • pericolul  ca o procedură de infringement să se încheie cu o amendă sau cu penalități dictate de Curtea de Justiție a UE.

La Curtea de Justiție a UE este pe rol Cauza 2015/4036 privind încălcarea directivelor referitoare la conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, în procesul de autorizare a 17 microhidrocentrale (MHC) din România.

3 ținte esențiale, 8 obiective și 6 direcții de investiții

Ultima variantă a strategiei își asumă 8 obiective strategice fundamentale care sprijină realizarea a 3 ținte naționale asumate la nivelul anului 2030:

  • 43,9% reducere a emisiilor aferente sectoarelor ETS (sistemul de tranzacții cu certificate de emisii  față de nivelul anului 2005, respectiv cu 2% a emisiilor aferente sectoarelor non-ETS față de nivelul anului 2005;
  • 30,7 % pondere a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie;
  • 40,4% reducere a consumului final de energie față de proiecția PRIMES 2007.

Obiectivele Strategiei sunt:

  • Asigurarea accesului la energie electrică și termică pentru toți consumatorii;
  • Energie curată și eficiență energetică;
  • Modernizarea sistemului de guvernanță corporativă și a capacității instituționale de reglementare;
  • Protecția consumatorului vulnerabil și reducerea sărăciei energetice;
  • Realizarea de piețe de energie competitive, baza unei economii competitive;
  • Creșterea calității învățământului în domeniul energiei și formarea continuă a resursei umane calificate;
  • Obținerea statutului de furnizor regional de securitate energetică;
  • Creșterea aportului energetic al României pe piețele regionale și europene prin valorificarea resurselor energetice primare naționale.

De asemeni, „pentru asigurarea securităţii şi eficienţei energetice, sistemul energetic trebuie să progreseze concomitent pe următoarele direcţii principale:

  • Menţinerea unui mix energetic prin diversificarea surselor şi tehnologiilor de producere a energiei, promovarea energiilor din surse regenerabile şi a tehnologiilor de conversie, cu emisii reduse de carbon pentru energie electrică, încălzire şi răcire.
  • Decarbonizarea sistemului de transport, prin trecerea la combustibili alternativi.
  • Liberalizarea pieţei de energie, interconectarea sistemelor energetice, cu reţele „inteligente” şi de comunicare.
  • Minimizarea dependenţei dintre dezvoltarea economică şi degradarea mediului, prin asigurarea de energie curată, sigură şi la preţuri accesibile.
  • Promovarea politicilor de creştere a eficienţei energetice şi stimularea tehnologiilor cu emisii reduse de carbon”, mai spune nota de fundamentare a proiectului de OUG.

Direcțiile de investiții

Direcțiile de investiții vizează tranziția la producția energetică din surse regenerabile și eficiența energetică. Sunt prevăzute investiții:

  • În producerea de energie cu emisii scăzute de carbon, prin substituirea utilizării cărbunelui cu gazele naturale și surse regenerabile de energie precum și construcţia de centrale de cogenerare de înaltă eficienţă, în tehnologie cu ciclu combinat cu funcţionarea pe gaze naturale.
  • În creşterea potenţialului de producţie a energiei din surse regenerabile, luând în calcul atât potenţialul României pentru energia eoliană şi fotovoltaică, cât şi pentru cea produsă în fermele eoliene offshore.
  • Pentru creșterea capacităților energetice nucleare, retehnologizarea Unității 1 și finalizarea proiectului Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă.
  • În retehnologizarea şi modernizarea reţelelor de energie prin introducerea digitalizării şi a reţelelor inteligente (smart grid), măsuri esenţiale pentru susţinerea procesului de integrare sectorială şi tranziţie energetică.
  • În realizarea şi finalizarea, după caz, a interconectărilor transfrontaliere cu ţările vecine (State Membre UE şi state terţe), atât pentru gaze naturale, cât şi pentru energia electrică.
  • În capacităţile de stocare, luând în calcul şi potenţialul hidrogenului şi a gazelor noi în procesul de integrare sectorială.

(Descărcați AICI Strategia energetică a României 2020 2030, cu perspectiva anului 2050)

Șase ani de zig-zaguri printre interese

Acum aproape 6 ani se lansa în dezbatere publică primul proiect de strategie energetică menit să o înlocuiască pe cea veche de 5 ani, atunci.

(Citiți și : „DOCUMENT / Strategia energetică a României 2015-2035- obiective, investiţii, bariere de trecut”)

În 2017, proiectul a fost supus evaluării în scopul obțineriI avizului de mediu, conform unei HG din 2004, , spune nota de fudamentare a proiectului OUG.

În următorii doi ani, proiectul intră din nou în consultare publică, „inclusiv din punctul de vedere al evaluării de mediu în context transfrontieră”, în condițiile apariției pachetului legislativ european „Energie curată pentru toți europenii”.

Ministerul Economiei și Energiei spune că varianta actuală „reprezintă forma finală a documentului, rezultată în urma evaluării strategice de mediu și obținerii Avizului de mediu nr. 53 din 04.11.2020”.

 

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.11.2020

Un raspuns

  1. Jack Cutisteanu
    20.11.2020, 10:34 am

    Inca un articol fara cusur .Fiecare fraza este ” o lozinca bine cunoscuta ” ! Trebuie sa se investeasca , trebuie sa construim , mixul energetic , carbunele , apa si vintul , soarele si lumina .
    Cartea sfinta a energiei romanesti !

Lăsați un comentariu


Stiri

Mugur Isărescu: Băncile Centrale – 3 căi de integrare a riscurilor climatice

Adrian N Ionescu

Băncile centrale și autoritățile de supraveghere financiară trebuie să găsească instrumentele analitice, metodele și datele potrivite pentru a integra riscurile climatice în activitatea lor, în… Mai mult

Stiri

DNA – 2020: În 105 dosare deschise în legătură cu pandemia de Covid – prejudicii de sute de milioane

Vladimir Ionescu

DNA a instrumentat anul trecut 105 dosare legate de pandemie, cinci dintre acestea au fost deja trimise cu rechizitoriu în instanță, iar alte 24 sunt… Mai mult

Stiri

Romgaz va depune o ofertă pentru preluarea participației ExxonMobil în Marea Neagră la Neptun Deep

Adrian N Ionescu

Romgaz (SNG) va depune o ofertă pentru preluarea participaţiei ExxonMobil la concesiunea exploatării gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, înainte de expirarea… Mai mult

Europa

400 de milioane de doze de vaccinuri “fantomă” – oferta rețelelor infracționale către statele UE

Iulian Soare

Rețele special organizate au încercat să vândă unor state membre  400 de milioane de doze de vaccin împotriva Covid-10, la un preț de aproape trei… Mai mult

Europa

18 companii au renunțat să mai lucreze la Nord Stream 2 de teama sancțiunilor americane

Razvan Diaconu

Un număr de 18 companii au fost convinse de perspectiva unor sancțiuni americane să nu mai lucreze pentru proiectul gazoductului rusesc Nord Stream 2, arată… Mai mult

Stiri

PNL anunță că nu susține proiectul lui Nicușor Dan de suspendare pentru 2 ani a PUZ-urilor sectoarelor, ci doar pentru 3 luni

Razvan Diaconu

Nicușor Dan a cedat, joi dimineață, în cadrul ședinței Comisiei de Urbanism a Primăriei Capitalei, în privința dorinței sale de a impune suspendarea pe o… Mai mult

Stiri

Profitul Romgaz a crescut cu 15% în 2020, pe seama reducerii amortizării, redevenței și a impozitului

Adrian N Ionescu

Profitul net al celui mai mare producător român de gaze naturale, Romgaz (SNG), a depășit 1.254 milioane de lei, în creștere cu 15,1% în anul… Mai mult