fbpx

Chestiunea

De unde ni se trage: avem cei mai puțini absolvenți specializați în Educație din UE. Cum stăm la alte domenii

România are cei mai puțini absolvenți specializați în educație din UE raportat la mărimea populației rezidente, potrivit datelor publicate de Eurostat. Din distribuția absolvenților de… Mai mult

22.11.2020

La obiect

Legislație de mare impact pusă în dezbatere: Cum va funcționa în România sistemul de garanție-returnare care va intra în vigoare la 1 aprilie 2022

Începând de pe 1 aprilie 2022, toate ambalajele de băuturi comercializate în România vor purta o garanție de 50 de bani, sumă ce va fi… Mai mult

19.11.2020

La obiect

DOCUMENT / Strategia energetică – Principalele prevederi: 3 ținte esențiale, 6 direcții de investiții, 8 obiective

Ministerul Economiei și Energiei (MEEMA) propune o ordonanță de urgență prin care să se ocolească Parlamentul pentru aprobarea „formei finale” a Strategiei energetice a României… Mai mult

19.11.2020

Chestiunea

Estimarea PIB 2020 – redusă pentru a treia oară în prognoza oficială. Observații

Estimarea pentru PIB 2020 a fost redusă pentru a treia oară consecutiv în așa-numită Prognoză preliminară de toamnă pentru rectificarea bugetară publicată de Comisia Națională… Mai mult

19.11.2020

DOCUMENT / Strategia energetică – Principalele prevederi: 3 ținte esențiale, 6 direcții de investiții, 8 obiective

de Adrian N Ionescu , 19.11.2020

Ministerul Economiei și Energiei (MEEMA) propune o ordonanță de urgență prin care să se ocolească Parlamentul pentru aprobarea „formei finale” a Strategiei energetice a României 2020-2030, după cum spune nota de fundamantare a proiectului de OUG, pus în dezbatere publică.

Strategia ar urma să fie aprobată prin OUG cu derogare de la Legea Energiei (nr. 123 / 2012), care spune că documentul trebuie să treacă prin Parlament.

După șase ani de dezbateri și modificări, concretizate în aproape tot atâtea variante, MEEMA argumentează acum urgența invocând:

  • pericolul blocării accesării fondurilor Europene pentru investiții în sectorul energetic, începând cu 1 ianuarie 2021, respectiv
  • pericolul  ca o procedură de infringement să se încheie cu o amendă sau cu penalități dictate de Curtea de Justiție a UE.

La Curtea de Justiție a UE este pe rol Cauza 2015/4036 privind încălcarea directivelor referitoare la conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, în procesul de autorizare a 17 microhidrocentrale (MHC) din România.

3 ținte esențiale, 8 obiective și 6 direcții de investiții

Ultima variantă a strategiei își asumă 8 obiective strategice fundamentale care sprijină realizarea a 3 ținte naționale asumate la nivelul anului 2030:

  • 43,9% reducere a emisiilor aferente sectoarelor ETS (sistemul de tranzacții cu certificate de emisii  față de nivelul anului 2005, respectiv cu 2% a emisiilor aferente sectoarelor non-ETS față de nivelul anului 2005;
  • 30,7 % pondere a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie;
  • 40,4% reducere a consumului final de energie față de proiecția PRIMES 2007.

Obiectivele Strategiei sunt:

  • Asigurarea accesului la energie electrică și termică pentru toți consumatorii;
  • Energie curată și eficiență energetică;
  • Modernizarea sistemului de guvernanță corporativă și a capacității instituționale de reglementare;
  • Protecția consumatorului vulnerabil și reducerea sărăciei energetice;
  • Realizarea de piețe de energie competitive, baza unei economii competitive;
  • Creșterea calității învățământului în domeniul energiei și formarea continuă a resursei umane calificate;
  • Obținerea statutului de furnizor regional de securitate energetică;
  • Creșterea aportului energetic al României pe piețele regionale și europene prin valorificarea resurselor energetice primare naționale.

De asemeni, „pentru asigurarea securităţii şi eficienţei energetice, sistemul energetic trebuie să progreseze concomitent pe următoarele direcţii principale:

  • Menţinerea unui mix energetic prin diversificarea surselor şi tehnologiilor de producere a energiei, promovarea energiilor din surse regenerabile şi a tehnologiilor de conversie, cu emisii reduse de carbon pentru energie electrică, încălzire şi răcire.
  • Decarbonizarea sistemului de transport, prin trecerea la combustibili alternativi.
  • Liberalizarea pieţei de energie, interconectarea sistemelor energetice, cu reţele „inteligente” şi de comunicare.
  • Minimizarea dependenţei dintre dezvoltarea economică şi degradarea mediului, prin asigurarea de energie curată, sigură şi la preţuri accesibile.
  • Promovarea politicilor de creştere a eficienţei energetice şi stimularea tehnologiilor cu emisii reduse de carbon”, mai spune nota de fundamentare a proiectului de OUG.

Direcțiile de investiții

Direcțiile de investiții vizează tranziția la producția energetică din surse regenerabile și eficiența energetică. Sunt prevăzute investiții:

  • În producerea de energie cu emisii scăzute de carbon, prin substituirea utilizării cărbunelui cu gazele naturale și surse regenerabile de energie precum și construcţia de centrale de cogenerare de înaltă eficienţă, în tehnologie cu ciclu combinat cu funcţionarea pe gaze naturale.
  • În creşterea potenţialului de producţie a energiei din surse regenerabile, luând în calcul atât potenţialul României pentru energia eoliană şi fotovoltaică, cât şi pentru cea produsă în fermele eoliene offshore.
  • Pentru creșterea capacităților energetice nucleare, retehnologizarea Unității 1 și finalizarea proiectului Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă.
  • În retehnologizarea şi modernizarea reţelelor de energie prin introducerea digitalizării şi a reţelelor inteligente (smart grid), măsuri esenţiale pentru susţinerea procesului de integrare sectorială şi tranziţie energetică.
  • În realizarea şi finalizarea, după caz, a interconectărilor transfrontaliere cu ţările vecine (State Membre UE şi state terţe), atât pentru gaze naturale, cât şi pentru energia electrică.
  • În capacităţile de stocare, luând în calcul şi potenţialul hidrogenului şi a gazelor noi în procesul de integrare sectorială.

(Descărcați AICI Strategia energetică a României 2020 2030, cu perspectiva anului 2050)

Șase ani de zig-zaguri printre interese

Acum aproape 6 ani se lansa în dezbatere publică primul proiect de strategie energetică menit să o înlocuiască pe cea veche de 5 ani, atunci.

(Citiți și : „DOCUMENT / Strategia energetică a României 2015-2035- obiective, investiţii, bariere de trecut”)

În 2017, proiectul a fost supus evaluării în scopul obțineriI avizului de mediu, conform unei HG din 2004, , spune nota de fudamentare a proiectului OUG.

În următorii doi ani, proiectul intră din nou în consultare publică, „inclusiv din punctul de vedere al evaluării de mediu în context transfrontieră”, în condițiile apariției pachetului legislativ european „Energie curată pentru toți europenii”.

Ministerul Economiei și Energiei spune că varianta actuală „reprezintă forma finală a documentului, rezultată în urma evaluării strategice de mediu și obținerii Avizului de mediu nr. 53 din 04.11.2020”.

 

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.11.2020

Un raspuns

  1. Jack Cutisteanu
    20.11.2020, 10:34 am

    Inca un articol fara cusur .Fiecare fraza este ” o lozinca bine cunoscuta ” ! Trebuie sa se investeasca , trebuie sa construim , mixul energetic , carbunele , apa si vintul , soarele si lumina .
    Cartea sfinta a energiei romanesti !

Lăsați un comentariu


Europa

MAE condamnă acțiunile lui Igor Dodon din Republica Moldova: statul de drept, grav afectat

Razvan Diaconu

România “condamnă” “modul netransparent şi contrar practicilor democratice” în care au acţionat, la 3 decembrie, în Parlamentul de la Chişinău, PSRM şi Platforma “Pentru Moldova”,… Mai mult

Europa

Recep Tayyip Erdogan: Macron este o povară pentru Franța. Sper să scape de el cât de curând posibil

Iulian Soare

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat, vineri, că speră ca Franța să scape în curând de președintele Emmanuel Macron, pe care l-a descris drept… Mai mult

Stiri

Strategia României de vaccinare anti-Covid/ Detalii oficiale și obiectivul: imunizarea a 60 -70% din populație, în 6 luni de la sosirea primelor flacoane

Vladimir Ionescu

Vaccinarea a 60 – 70% din populație, în șase luni de la sosirea primului lot de vaccinuri anti-Covid, este ținta anunțată vineri de Valeriu Ghoerghiță,… Mai mult

Stiri

Trenurile între Gara de Nord și Aeroportul Otopeni circulă începând cu 12 decembrie

Vladimir Ionescu

Trenurile vor începe să circule pe ruta Gara de Nord-Aeroportul Henri Coandă începând cu 12 decembrie, a anunțat CFR Infrastructură. Un număr de 72 de… Mai mult

Europa

Comisarul european pentru buget: Bruxelles este pregătit să elimine Polonia și Ungaria din fondul de redresare post-pandemie

Vladimir Ionescu

Johannes Hahn (foto), comisarul european pentru buget, avertizat Polonia şi Ungaria că Bruxelles-ul este pregătit să le elimine din fondul de redresare post-pandemie şi să… Mai mult

Europa

Franța amenință că se va opune prin veto unui acord post-Brexit ”nefavorabil”

Vladimir Ionescu

Franţa se va opune prin veto acordului comercial post-Brexit dacă acesta nu va răspunde anumitor exigenţe, în special în materie de pescuit, a declarat vineri… Mai mult

Stiri

Trei companii fac mai mult de jumătate din piața serviciilor poștale de 3 mld. lei

Adrian N Ionescu

Fan Courier are cea mai mare cotă (23%) pe piața serviciilor poștale din România, care s-a ridicat la venituri de 3,04 miliarde de lei în… Mai mult