DOCUMENT / Strategia energetică – Principalele prevederi: 3 ținte esențiale, 6 direcții de investiții, 8 obiective

Ministerul Economiei și Energiei (MEEMA) propune o ordonanță de urgență prin care să se ocolească Parlamentul pentru aprobarea „formei finale” a Strategiei energetice a României 2020-2030, după cum spune nota de fundamantare a proiectului de OUG, pus în dezbatere publică.

Strategia ar urma să fie aprobată prin OUG cu derogare de la Legea Energiei (nr. 123 / 2012), care spune că documentul trebuie să treacă prin Parlament.

După șase ani de dezbateri și modificări, concretizate în aproape tot atâtea variante, MEEMA argumentează acum urgența invocând:

• pericolul blocării accesării fondurilor Europene pentru investiții în sectorul energetic, începând cu 1 ianuarie 2021, respectiv
• pericolul  ca o procedură de infringement să se încheie cu o amendă sau cu penalități dictate de Curtea de Justiție a UE.

La Curtea de Justiție a UE este pe rol Cauza 2015/4036 privind încălcarea directivelor referitoare la conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, în procesul de autorizare a 17 microhidrocentrale (MHC) din România.

3 ținte esențiale, 8 obiective și 6 direcții de investiții

Ultima variantă a strategiei își asumă 8 obiective strategice fundamentale care sprijină realizarea a 3 ținte naționale asumate la nivelul anului 2030:

• 43,9% reducere a emisiilor aferente sectoarelor ETS (sistemul de tranzacții cu certificate de emisii  față de nivelul anului 2005, respectiv cu 2% a emisiilor aferente sectoarelor non-ETS față de nivelul anului 2005;
• 30,7 % pondere a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie;
• 40,4% reducere a consumului final de energie față de proiecția PRIMES 2007.

Obiectivele Strategiei sunt:

• Asigurarea accesului la energie electrică și termică pentru toți consumatorii;
• Energie curată și eficiență energetică;
• Modernizarea sistemului de guvernanță corporativă și a capacității instituționale de reglementare;
• Protecția consumatorului vulnerabil și reducerea sărăciei energetice;
• Realizarea de piețe de energie competitive, baza unei economii competitive;
• Creșterea calității învățământului în domeniul energiei și formarea continuă a resursei umane calificate;
• Obținerea statutului de furnizor regional de securitate energetică;
• Creșterea aportului energetic al României pe piețele regionale și europene prin valorificarea resurselor energetice primare naționale.

De asemeni, „pentru asigurarea securităţii şi eficienţei energetice, sistemul energetic trebuie să progreseze concomitent pe următoarele direcţii principale:

• Menţinerea unui mix energetic prin diversificarea surselor şi tehnologiilor de producere a energiei, promovarea energiilor din surse regenerabile şi a tehnologiilor de conversie, cu emisii reduse de carbon pentru energie electrică, încălzire şi răcire.
• Decarbonizarea sistemului de transport, prin trecerea la combustibili alternativi.
• Liberalizarea pieţei de energie, interconectarea sistemelor energetice, cu reţele „inteligente” şi de comunicare.
• Minimizarea dependenţei dintre dezvoltarea economică şi degradarea mediului, prin asigurarea de energie curată, sigură şi la preţuri accesibile.
• Promovarea politicilor de creştere a eficienţei energetice şi stimularea tehnologiilor cu emisii reduse de carbon”, mai spune nota de fundamentare a proiectului de OUG.

Direcțiile de investiții

Direcțiile de investiții vizează tranziția la producția energetică din surse regenerabile și eficiența energetică. Sunt prevăzute investiții:

• În producerea de energie cu emisii scăzute de carbon, prin substituirea utilizării cărbunelui cu gazele naturale și surse regenerabile de energie precum și construcţia de centrale de cogenerare de înaltă eficienţă, în tehnologie cu ciclu combinat cu funcţionarea pe gaze naturale.
• În creşterea potenţialului de producţie a energiei din surse regenerabile, luând în calcul atât potenţialul României pentru energia eoliană şi fotovoltaică, cât şi pentru cea produsă în fermele eoliene offshore.
• Pentru creșterea capacităților energetice nucleare, retehnologizarea Unității 1 și finalizarea proiectului Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă.
• În retehnologizarea şi modernizarea reţelelor de energie prin introducerea digitalizării şi a reţelelor inteligente (smart grid), măsuri esenţiale pentru susţinerea procesului de integrare sectorială şi tranziţie energetică.
• În realizarea şi finalizarea, după caz, a interconectărilor transfrontaliere cu ţările vecine (State Membre UE şi state terţe), atât pentru gaze naturale, cât şi pentru energia electrică.
• În capacităţile de stocare, luând în calcul şi potenţialul hidrogenului şi a gazelor noi în procesul de integrare sectorială.

(Descărcați AICI Strategia energetică a României 2020 2030, cu perspectiva anului 2050)

Șase ani de zig-zaguri printre interese

Acum aproape 6 ani se lansa în dezbatere publică primul proiect de strategie energetică menit să o înlocuiască pe cea veche de 5 ani, atunci.

(Citiți și : „DOCUMENT / Strategia energetică a României 2015-2035- obiective, investiţii, bariere de trecut”)

În 2017, proiectul a fost supus evaluării în scopul obțineriI avizului de mediu, conform unei HG din 2004, , spune nota de fudamentare a proiectului OUG.

În următorii doi ani, proiectul intră din nou în consultare publică, „inclusiv din punctul de vedere al evaluării de mediu în context transfrontieră”, în condițiile apariției pachetului legislativ european „Energie curată pentru toți europenii”.

Ministerul Economiei și Energiei spune că varianta actuală „reprezintă forma finală a documentului, rezultată în urma evaluării strategice de mediu și obținerii Avizului de mediu nr. 53 din 04.11.2020”.