Comisia Europeană a trimis Parlamentului European propunerea de modificare a Regulamentului TEN-E privind infrastructura energetică europeană (Trans European Network for Energy), care adaptează regulamentul actual la prioritățile Pactului Verde european (Green Deal).

Se mizează pe atragerea de investiții de 50,5 de miliarde de euro pe an până în 2030 numai pentru rețelele de electricitate și de 530 de miliarde de euro până în 2050 doar pentru rețelele offshore.

Alte circa 107 miliarde de euro ar urma să fie atrase pentru aplicarea Strategiei Hidrogenului a Comisiei Europene, din care 24 – 42 miliarde de euro Euro pentru instalațiile de producție prin electroliză și 65 miliarde de euro pentru infrastructura de transport.

Se prevede ca hidrogenul să acopere 46 – 49 % din resursele de gaze regenerabile sau cu conținut redus de carbon, iar comisarul european pentru Energie, Kadri Simson, a precizat că proiectele legate de transportul hidrogenului nu vor putea fi folosite și pentru gazele naturale.

(Citiți și: „Noile restricții la finanțarea proiectelor de gaze naturale – proiect Comisia Europeană”)

De altfel, proiectele de infrastructură de gaze naturale vor fi excluse din politica promovată de noul TEN-E, a spus Kadri Simson, cu ocazia prezentării proiectului acestuia în Comisia pentru industrie Cercetare și Energie a Parlamentului European.

Noul Regulament TEN-E este, astfel, adaptat astfel la noua țintă de reducere a emisiilor cu gaze de seră cu 55% până în 2030, în scopul atingerii neutralității climatice până în 2050 (zero emisii nete de gaze de seră).

Noul decalog al Regulamentului TEN-E

Comisia Europeană propune ca noul Regulament TEN-E să fie unul al integrării sistemelor energetice europene, în scopul susținerii Green Deal (Pactul Verde), pe următoarele 10 direcții.

• obligația ca toate proiectele să satisfacă criteriile de sustenabilitate (climatică) și să respecte principiul „nu face rău”, stabilit în Pactul Verde;
• actualizarea categoriilor de infrastructură eligibile pentru sprijinul TEN-E, prin încetarea acestuia pentru infrastructura de petrol și gaze naturale;
• concentrarea pe rețelele electrice offshore, prin prevederi care facilitează mai mult integrarea planificarea și implementarea infrastructurilor onshore și offshore prin introducerea puncte „one stop shop” offshore;
• concentrarea pe infrastructura hidrogenului, inclusiv susținerea transportului și a anumitor tipuri de instalații electrolitice;
  norme actualizate de promovare a rețelelor electrice inteligente, pentru a facilita electrificarea rapidă și a dezvolta producția de energie regenerabilă;
• noi dispoziții privind investițiile în rețelele inteligente pentru integrarea gazelor curate (cum ar fi biogazul și hidrogen regenerabil) în rețelele existente;

• modernizarea rețelelor electrice și a capacităților de stocare și susținerea rețele de transport de CO2;
• noi dispoziții privind sprijinul pentru proiectele care leagă UE de țări terțe (proiecte de interes reciproc , PMI) care demonstrează beneficiul și contribuția lor reciprocă la obiectivele generale ale Uniunii privind energia și clima în ceea ce privește securitatea aprovizionării și decarbonizare;
• revizuirea cadrului de guvernanță pentru a îmbunătăți procesul de planificare a infrastructurii și pentru a asigura alinirea cu obiectivele climatice și cu principiile de integrare a sistemului energetic, prin creșterea implicării părților interesate pe tot parcursul procesului;
• consolidarea al Agenției UE pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare în Energie (ACER) și supravegherea îmbunătățită de către Comisie;
• măsuri de simplificare a procedurilor administrative, accelerarea implementării proiectelor, scurtarea procedurilor de autorizare pentru proiectele de kinters comun (PCI), pentru a evita întârzierile în proiectele care facilitează tranziția energetică și consolidarea transparenței și participării la consultări.

Regulamentul privind Rețelele Trans-Europene (TEN-E), adoptat în 2013, stabilește normele pentru dezvoltarea în timp util și pentru interoperabilitatea rețelelor trans-europene de energie.

Potrivit Comisiei Europene, Regulamentul contribuie la atingerea obiectivelor politicii energetice ale UE. Asigură funcționarea pieței interne a energiei și securitatea aprovizionării în UE. Promovează eficiența energetică și economisirea de energie și dezvoltarea de forme noi și regenerabile de energie. Urmărește interconectarea rețelelor energetice.