2 decembrie, 2021

Amploarea dezechilibrelor financiare ale României diferă mai mult ca oricând între diferitele estimări ale analiștilor marilor bănci din România, ca efect al marilor incertitudini cărora calculele economiștilor trebuie să le facă față.

Crește factura de plăți externe nete

Cele mai mari diferențe se înregistrează privind deficitul de cont curent (factura netă de plăți externe), dar estimările la acest capitol sunt toate mult mai mari în anii viitori decât au fost anul trecut.

Banca Transilvania (BT) se așteaptă la o creștere a deficitului de cont curent până la 7,3% din produsul intern brut (PIB) în 2021, de la 5,2% în 2020.

Și proporțiile vor rămâne peste 7% în următorii doi ani, ba chiar deficitul va crește în 2023 până la 7,2% din PIB, de la 7% în 2022, potrivit datelor scenariului macroeconomic central al BT, publicate joi.

Și estimările Erste Group Research & BCR sunt superioare defictului de anul trecut, dar rămân sub 6,5% din PIB în 2021, chiar dacăși acesta este cel mai ridicat nivel până în 2023 inclusiv, când ar urma să scadă până la 5,9% din PIB.

Estimările deficitului de cont curent ale Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP) scad de la niveluri și mai mici și scad și mai mult: 6,3% din PIB în 2021, 6,1% în 2022 și 5,8% în 2023.

Dezechilibrele României s-au accentuat în ultimele luni și, ca de obicei, România le are pe cele mai mari din regiune, potrivit datelor Erste Group Research.

Deficitul de cont curent este rezultatul celui comercial, iar estimarea BT privind cel dintâi pe 2021 vine în urma creșterii importurilor cu peste 21%, mult mai mare decât cea a exporturilor, de 17% față de 2020.

Creșterile mari din 2021 sunt explicabile pentru că se raportează la anul șocului pandemic, în care lanțurile de aprovizionare au fost rupte pentru multe luni de zile.

(Citiți și: ”Cele mai optimiste dezechilibre pe care se va construi Bugetul pe 2022 – Prognoza CNSP”)

Avansurile importurilor / exporturilor urmează să se diminueze până la +10,7% / +7,4% în 2022 și la +7,3 / +4,4% în 2023.

Lupta cu deficitul bugetar și cu inflația

Când vine vorba de defictul bugetar, analiștii Băncii Transilvania (BT) devin mai optimiști, iar cei ai Erste & BCR mai pesimiști.

BT se așteaptă la deficite bugetare (ESA) de 6% din PIB în 2021 și în scădere până la 4% și 3% în 2022 și 2023.

Erste & BCR văd, însă, un deficit de 7,8% din PIB în 2021 și în scădere până la 5,4% și 4,3% în următorii doi ani.

Banca Națională nu va mai putea amâna creșterea dobânzii de politică monetară, căci lupta cu inflația se va ascuți. Erste & BCR se așteaptă ca inflația să crească până la o medie de 5,5% în 2022, de la 4,9% în 2021.

Și BT se așteaptă la creșterea inflației, în termeni (IAPC) de la 4% la 4,9%.

Sunt așteptate mari creșteri ale dobânzii de politică monetară de la nivelul actual de 1,75%.

BT se oprește cu estimarea acesteia la 2,50%, în vreme ce Erste & BCR ajung la 3,00% pentru nu mai târziu de Trimestrul 3 din 2022.

Costurile dezechilibrelor

Efectul tuturor dezechilibrelor va fi menținerea costurilor împrumuturilor la cel mai înalt nivel din regiune, deși va fi în scădere ușoară.

Scăderea va duce randamentul titlurilor de stat pe 10 ani până la 4,8% emise în T3 / 2022, potrivit Erste și până la o medie de 4,6% potrivit Băncii Transilvania (BT).

În fine, cursul euro va ajunge la 5,05 lei în T3 / 2022, potrivit Erste&BCR și la omedie anuală de 5,06 lei abia în 2023, potrivit BT.

Toate acestea pe fondul reducerii creșterii economice.