Economia României ar urma să înregistreze o decelerare semnificativă în acest an, la 2,5% din PIB, estimează Comisia Europeană, potrivit Prognozei Economice de Iarnă 2023, document publicat luni. Procentul a fost revizuit în sus față de prognoza de toamnă, când executivul UE anticipa un avans de doar 1,8% din PIB pentru 2023.
”Pentru 2023, impactul negativ al inflației încă ridicate, al condițiilor de finanțare stricte și al încetinirii celorlalte economii din UE vor scădea creșterea PIB real în România la 2,5%”, se așteaptă specialiștii Comisiei.
Decelerarea vine după un 2022 cu rezultate peste așteptări: în primele trei trimestre PIB-ul a consemnat un avans de 4,3%, pe fondul accelerării formării brute de capital fix (investițiile) și a consumului privat, susținute de o piață puternică a forței de muncă, creșteri salariale și măsuri guvernamentale de atenuare a efectelor crizei energetice.
Pe baza indicatorilor cu frecvență ridicată, specialiștii Comisiei se așteaptă ca economia României să fi fost rezistentă și în trimestrul al patrulea din 2022, pe fondul evoluțiilor favorabile din sectorul serviciilor și al sentimentului economic pozitiv, în ciuda continuării scăderii producției din industria prelucrătoare.
Șansa în PNRR: Investițiile pot fi principalul motor de creștere în 2023
Implementarea PNRR ar trebui să contribuie la o creștere semnificativă a investițiilor, care sunt așteptate a fi principalul motor de creștere al României în acest an. Consumul privat, deși afectat de scăderea puterii de cumpărare ca urmare a creșterii inflației, este de așteptat să crească pe fondul majorării salariului minim, a pensiilor, a salariilor din sectorul public, precum și ca urmare a prelungirii schemei de plafonare și compensare a prețurilor la energie până în 2025. Exporturile nete sunt de așteptat să rămână negative pe fondul unei monede puternice și a cererii scăzute pe piețele de export.
”O redresare de 3% a creșterii economice este proiectată pentru 2024, pe fondul atenuării presiunilor inflaționiste, a scăderii ratelor dobânzilor și a perspectivelor externe mai bune”, se arată în raport.
Inflația va scădea doar modest în 2023
Specialiștii Comisiei notează că rata anuală a inflației IAPC (indicator armonizat la nivel european) a scăzut în decembrie, pe fondul scăderii prețurilor la energie și la produsele alimentare, evoluție care a dus media pe 12 luni în 2022 la 12%.
”Se preconizează că inflația IAPC va scădea în continuare în orizontul de prognoză, dar doar modest, deoarece presiunile inflaționiste rămân foarte ridicate asupra componentelor de bază, cum ar fi serviciile, bunurile industriale neenergetice și alimentele procesate”, avertizează executivul european.
Inflația medie anuală IAPC este proiectată la 9,7% pentru 2023, urmând ca această să încetinească la 5,5% în 2024, din cauza extinderii plafonului prețului energiei, a prețurilor mai mici ale mărfurilor și a efectelor de bază.
Economia europeană ar putea evita recesiunea tehnică
Noua prognoză a Comisiei Europene mai sugerează că economia UE pare să fi evitat recesiunea, cu sprijinul răspunsului coordonat al statelor membre pentru atenuarea efectelor războiului din Ucraina.
În noiembrie, când a fost publicată prognoza de toamnă, UE era pe drum către două trimestre consecutive de creștere negativă – recesiune tehnică- zguduită de consecințele economice ale războiului, în special asupra piețelor energetice.
Însă zona euro pare să fi scăpat, înregistrând o creștere de 0,3% din PIB în al treilea trimestru și de 0,1% din PIB în ultimul trimestru al anului 2022, potrivit ultimelor prognoze economice ale Comisiei. Acest lucru a săltat estimările anuale de creștere a zonei euro pentru 2022 la 3,5%, de la 3,2%.
Totodată, acest impuls se traduce într-o creștere mai mare decât cea așteptată pentru 2023, de 0,9% în zona euro și 0,8% în UE, comparativ cu 0,3% pentru ambele potrivit prognozei din noiembrie.
„Acestea sunt semne destul de pozitive ale rezilienței UE”, a declarat comisarul UE pentru economie, Paolo Gentiloni. „O imagine mai bună reflectă puterea răspunsului comun la șocurile experimentate începând cu 2020. Totuși europenii se confruntă în continuare cu o perioadă dificilă”.
Comisia consideră, de asemenea, că inflația generală a atins un vârf, un argument în acest sens fiind că piețele energetice s-au liniștit, prețurile de referință ale gazului revenind la nivelurile de dinainte de război și prețurile petrolului având, la rândul lor, o traiectorie descendentă.
***
