Directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Christine Lagarde, ar urma să fie trimisă în judecată pentru rolul pe care l-a jucat în afacerea Tapie-Credit Lyonnais, în anul 2008, când ocupa funcția de ministru al economiei și finanțelor din Franța. Procesul ar putea să o coste pe șefa FMI cel de-al doilea mandat pe care îl viza la conducerea instituției, notează presa internațională
Lagarde, în vârstă de 59 de ani, va fi judecată pentru neglijență în legătură cu o despăgubire pe care Franța a acordat-o omului de afaceri Bernard Tapie. Procurorii au recomandat în septembrie încetarea anchetei împotriva directorului FMI. Lagarde a negat acuzațiile, iar avocatul său a precizat că va face recurs la decizia curții de trimitere în judecată.
Tribunalul unde ar urma să fie judecată, Curtea de Justiție a Republicii Franceze (CJR), este singura instanță din Franța care se poate pronunța în cazuri legate de abuz în serviciu comise de înalți demnitari ai statului. Acuzația de neglijență în folosirea banilor publici poate fi sancționată cu o pedeapsă maximă de un an de închisoare și o amendă de 15.000 de euro.
Înainte, un nou mandat a lui Lagarde în fruntea FMI era ca și asigurat după încheierea acestuia, în iulie 2016. La reuniunea anuală a FMI din octombrie, care a avut loc la Lima, Lagarde s-a arătat deschisă să conducă instituția pentru încă cinci ani. Cu toate că este principalul candidat, iar analiștii nu cred că dosarul i-ar putea deraia intenția de a obține un nou mandat, perspectiva unui proces politic în Franța ar putea totuși să îi complice viitorul la instituția a cărui sediu central se află la Washington.
Cele 188 de state membre ale FMI vor dori să evite publicitatea negativă după problemele legale cu care s-au confruntat foștii șefi ai instituției, Dominique Strauss-Kahn și Rodrigo Rato, spune Andrea Montanino, fost director executiv al Fondului.
”Dacă procesul va fi demarat, ar putea fi dificil să obțină un al doilea mandat”, a explicat Montanino, în prezent director al programului de economie și afaceri globale din cadrul Consiliului Atlantic de la Washington.
Lagarde a preluat funcția de director general al FMI în 2011, după demisia lui Strauss-Kahn, acuzat de o cameristă de agresiune sexuală. Procurorii au închis dosarul pe fondul unor inconsistențe în declarațiile cameristei. Strauss-Kahn a ajuns la o înțelegere civilă cu persoana care l-a acuzat, însă detaliile acesteia nu sunt cunoscute. Rato este cercetat pentru spălare de bani după ce, în 2012, ar fi profitat de o amnistie fiscală pentru a repatria fonduri ținute offshore.
În cazul lui Lagarde, procesul ar aduce în prim plan o procedură de arbitraj din 2008 pentru a încheia un litigiu între Tapie, un susținător al fostului președinte Nicolas Sarkoyz (pe atunci în funcție) și fosta bancă de stat Credit Lyonnais.
Christine Lagarde este prima femeie care ocupă funcția de director al FMI, instituție înființată în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial pentru a coordona politicile monetare internaționale și care a devenit un creditor de ultimă instanță pentru statele care au probleme de capital. Directorul general al FMI este ales de directorii executivi care răspuns în fața statelor membre ale Fondului.
Când au fost făcute publice acuzațiile ce îi sunt aduse șefei FMI, personalul Fondului a transmis board-ului executiv că nu vor recomanda înlăturarea lui Lagarde din funcție decât în situația în care cazul ar împiedica-o să își îndeplinească atribuțiile, a precizat Montanino.
Dacă, spre exemplu, ar trebui să petreacă mult timp în instanțele din Paris, acest lucru ar constitui un motiv să fie luată în calcul înlocuirea lui Lagarde. De asemenea, o astfel de decizie ar putea fi luat-o dacă i s-ar impune restricții de călătorie, a mai precizat fostul oficial al FMI.
Potrivit condițiilor de numire, Lagarde trebuie să evite ”chiar și aparența incompatibilității”. Board-ul executiv o poate demite în orice moment. Joi, acesta și-a arătat sprijinul față de Lagarde.
”Comitetul executiv continuă să își exprime încrederea în capacitatea directorului general de a-și îndeplini eficient sarcinile de serviciu”, se arată în mesajul transmis de board.
Litigiul dintre omul de afaceri Bernard Tapie și credit Lyonnais se referă la o tranzacție ce a avut loc în 1993 când Tapie a vândut către banca franceză participația pe care o deținea la Adidas. Ulterior, banca a vândut pachetul cu un profit semnificativ, iar Tapie a început o acțiune în justiție, susținând că a fost fraudat. În urma judecării cazului într-o comisie de arbitraj, Tapie a obținut de la statul francez despăgubiri de 420 milioane euro.
