Împrumuturile realizate de statul român pentru finanțarea deficitului bugetar și a datoriei publice, precum și dobânzile solicitate de investitori se află sub influența efectelor războiului din Ucraina, în principal a reticența investitorilor de a finanța regiunea, reiese din datele oficiale privind licitațiile de titluri de stat.
Licitațiile demarate de Ministerul Finanțelor (MFP) după izbucnirea războiului din Ucraina nu au mers după planurile executivului. Nu doar că nu s-a reușit atragerea sumei integrale planificate, dar dobânzile au înregistrat creșteri semnificative, reiese din informațiile publicate de MFP.
După un început de an cu sume record atrase de pe piața internă, dar cu precădere de piețele internaționale, la ultima licitație din luna februarie, statul a respins toate ofertele depuse de investitori, din cauza dobânzilor prea mari solicitate de aceștia. Licitația de obligațiuni de stat în cauzăviza atragerea sume de jumătate de miliard de lei pe o perioadă de zece ani.
Nici primele două licitații din martie nu au mers prea bine. Finanțele au atras 285 de milioane de lei în cadrul unei licitații de obligațiuni cu un prospect de 400 de milioane de lei, însă dobânda medie de adjudecare a fost de 6,09% pe an, cel mai ridicat nivel din ultimii ani.
A urmat o licitație de certificate de trezorerie cu o maturitate mică, de doar patru luni. Valoarea adjudecată a fost de doar 171,3 milioane de lei, de aproape trei ori mai puțin decât cea din prospect, iar randamentul mediu de peste 4%.
Dobânzile fac o gaură bugetară de 1,5% din PIB
Necesarul de finanțare din 2022 este cu 7,7% mai mare decât de cel de anul trecut, aspect ce va pune presiune pe bugetul public, mai exact pe dobânzile pe care România trebuie să le plătească lunar în conturi acestor împrumuturi.
Rata medie a dobânzii pe termen lung pentru România s-a ridicat la 5,37% în ianuarie, potrivit datelor Eurostat, în condițiile în care în februarie 2021 era de 2,65%. Practic, acest indicator critic pentru obligațiile asumate la contractarea de noi credite s-a dublat pe parcursul anului trecut.
Nivelul acestui indicator plasează România pe ultimul loc inclusiv în regiune, în condițiile în care investitorii erau dispuși să împrumute Ungaria la 4,71%, iar pe Polonia la 4%.
În 2021, Guvernul a plătit aproape 18 miliarde de lei (3,6 miliarde de euro) pe dobânzi, în creștere cu 23,9% față de anul anul anterior.
Pentru 2022, guvernul anticipează că dobânzile aferente datoriei publice se vor ridica la 19,9 miliarde de lei.
Necesarul de finanțare. Am împrumutat deja în primele 2 luni echivalentul a aproape 5,5 miliarde de euro
Finanțele și-au stabilit o țintă de 4,7 miliarde de lei pentru împrumuturile din luna martie, după un început de an ”în forță”.
În ianuarie, Finanțele au împrumutat de pe piața internă peste 5,8 miliarde de lei. La această sume se mai adăugă două miliarde de euro și 2,4 miliarde de dolari, sume împrumutate în cadrul a două ieșiri pe piețele financiare internaționale.
În total, Guvernul vizează să atragă 14 miliarde de euro de la investitorii străini, iar diferența de circa 75 de miliarde de lei (15 miliarde de euro) de la investitorii locali.
Statul va fi nevoit să împrumute echivalentul a 11% din PIB în acest an pentru a finanța deficitul bugetar și rostogolirea datoriei publice.
***
