sâmbătă

25 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

10 februarie, 2022

Bufferul valutar la dispoziția Ministerului Finanțelor, instrument-cheie pentru asigurarea nevoilor de finanțare ale României, a scăzut la sfârșitul lui 2021 la 1,5% din PIB, cel mai redus nivel al ultimilor cinci ani, reiese dintr-un document publicat de instituție.

Mai mult, în prezentarea destinată investitorilor străini se estimează că bufferul se va menține la nivelul de 1,5% din PIB și în 2022, în condițiile în care rezerva ar trebui să fie semnificativ mai consistentă pentru a asigura necesarul de finanțare vreme de patru luni, cât prevăd strategiile guvernamentale din acest domeniu.

Bufferul este o rezervă financiară în valută care ar trebui să asigure nevoile de finanțare ale statului vreme de patru luni. El este gândit drept un instrument de ultim resort în eventualitatea unei crize, cum a fost cea din 2008-2009 când statul nu mai putea accesa finanțare de pe piețele financiare, dar servește în mod curent drept un instrument de management al datoriei publice – având o rezervă, statul poate respinge ofertele depuse de investitori în situația în care dobânzile solicitate de aceștia sunt considerate prea mari.


”Pentru îmbunătățirea managementului datoriei publice și evitarea presiunilor temporare în asigurarea surselor de finanțare a deficitului bugetar și de refinanțare a datoriei publice guvernamentale, Ministerul Finanțelor are în vedere menținerea rezervei financiare (buffer) în valută aflată la dispoziția Trezoreriei Statului, la un nivel care să acopere până la 4 luni necesar brut de finanțare”, se arată în Strategia fiscal bugetară pentru perioada 2022-2024.

Un nivel de 1,5% în 2022 ar însemna că rezerva valutară ar fi de circa 19,75 de miliarde de lei (echivalentul a patru miliarde de euro). La un necesar anual de finanțare de 145,4 miliarde de lei (29 de miliarde de euro) în acest an, bufferul de 1,5% din PIB nu ar asigura nevoile statului nici măcar pentru două luni, reiese din calculele CursdeGuvernare.

Anul trecut, la un necesar de finanțare de 136,2 miliarde de lei (27,2 miliarde de euro), un buffer care să acopere patru luni ar fi trebuit să fie de aproximativ 45,4 miliarde de lei (9 miliarde de euro), însă la finalului anului acesta era de doar 17,85 de miliarde de lei (3,6 miliarde de euro).

Rezerva valutară este folosită de Ministerul Finanțelor Publice (MFP) în momentele în care dobânzile cerute de investitori pentru achiziționarea de titluri de stat sunt considerate prea mari. Statul împrumută săptămânal bani pentru rostogolirea unor împrumuturi mai vechi care ajung la scadență sau pentru finanțarea deficitului bugetar (diferența dintre încasările și cheltuielile statului).


Bufferul este un element important pentru managementul datoriei publice deoarece permite Guvernului să respingă ofertele pe care le consideră dezavantajoase, fără a risca intrarea în incapacitate de plată. Constituirea acestei rezerve a fost realizată în 2010, la recomandarea instituțiilor financiare internaționale.

Record de împrumuturi în ianuarie

Nivelul rezervei valutare fluctuează în funcție de împrumuturile realizate de stat și nu este exclus ca în acest moment bufferul să fie complet, având în vedere sumele mari împrumutate de România în prima lună din acest an.

În ianuarie, Finanțele au împrumutat de pe piața internă peste 5,8 miliarde de lei.

La această sume se mai adăugă două miliarde de euro și 2,4 miliarde de dolari, sume împrumutate în cadrul a două ieșiri pe piețele financiare internaționale.

În total, Guvernul vizează să atragă 14 miliarde de euro de la investitorii străini, iar diferența de circa 75 de miliarde de lei (15 miliarde de euro) de la investitorii locali.

Dobânzile s-au dublat în 2021

Necesarul de finanțare din 2022 este cu 7,7% mai mare decât de cel de anul trecut, aspect ce va pune presiune pe bugetul public, mai exact pe dobânzile pe care România trebuie să le plătească lunar în conturi acestor împrumuturi.

Rata medie a dobânzii pe termen lung pentru România a crescut din nou în luna decembrie 2021, până la 5,37%, potrivit datelor Eurostat. Practic, acest indicator critic pentru obligațiile asumate la contractarea de noi credite s-a dublat pe parcursul anului trecut, după ce în februarie 2021 coborâse la doar 2,65%.

Mai mult, România plătește cel mai mult din regiune. Dobânda din Ungaria este de doar 4,4%, iar cea din Polonia de 3,12%.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

În 2021, Guvernul a plătit aproape 18 miliarde de lei (3,6 miliarde de euro) pe dobânzi, în creștere cu 23,9% față de anul anul anterior.

Pentru 2022, guvernul anticipează că dobânzile aferente datoriei publice se vor ridica la 19,9 miliarde de lei.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: