Administrația Prezidențială a anunțat vineri că președintele Iohannis a semnat decretul de promulgare a Legii pentru ratificarea Acordului privind asistența financiară rambursabilă între România și Republica Moldova.
Legea a fost trimisă la reexaminare de președintele Klaus Iohannis în noiembrie 2015, care preciza atunci că, din cauza contextului politic de la Chișinău, nu era oportună aprobarea acestui document, atâta vreme cât nu exista certitudinea continuării procesului de reforme.
(Citiți și: ”Preşedintele Iohannis blochează împrumutul către Republica Moldova. Cristian Diaconescu şi Armand Goşu explică substratul deciziei politice”)
Contextul politic de la Chișinău nu s-a schimbat, condițiile impuse guvernului Republicii Moldova în ianuarie 2016 de către guvernul Cioloș, similare celor formulate de Bruxelles, au fost bifate parțial și numai în mod formal, iar FMI și Comisia Europeană refuză în continuare să acorde sprijin financiar puterii actuale din Republica Moldova.
Președintele ar putea avea justificarea constrângerilor birocratice pentru promulgarea legii, potrivit legislației având la dispoziție 30 de zile pentru îndeplinirea procedurii, însă decretul a fost semnat la 10 zile după ce Senatul (cameră decizională, acolo unde PSD a încercat să elimine condițiile de acordare impuse Chișinăului) a aprobat legea.
Împrumutul a fost decis de fosta guvernare Ponta. Acordul, destinat finanțării deficitului bugetar al Republicii Moldova cu suma de 150 de milioane de euro, a fost semnat la Chișinău pe 7 octombrie 2015.
Puterea de la Chișinău, refuzată la Washington și la Bruxelles
În condițiile în care acordurile cu FMI și cu Comisia Europeană sunt suspendate după descoperirea furtului unui miliard de euro din băncile moldovenești, puterea de la Chișinău, formată ca rod al manevrelor lui Vlad Plahotniuc, se confruntă cu serioase probleme financiare și încearcă pe toate căile să redeschidă finanțările internaționale.
(Citiți și: ”FMI și Banca Mondială au blocat asistența financiară pentru Republica Moldova din cauza corupției”)
Guvernul condus de Pavel Filip, care mimează reforma de luni bune, a încercat să negocieze la Bruxelles deblocarea finanțărilor europene.
În paralel, și asta a oprit orice discuție cu Comisia Europeană, puterea a început să facă presiuni asupra ambasadorului UE la Chișinău, Pirkka Tapiola.
Acesta a exprimat frecvent nemulțumiri legate de modul cum se derulează reformele, respectiv investigațiile în dosarul, vechi de un an, al furtului din bănci. Cum declarațiile critice nu s-au oprit așa cum i s-a sugerat, ambasadorul a devenit ținta supravegherii constante și a unor atacuri media, după modelul celor la care a fost supus fostul ambasador al Statelor Unite la Moscova, Michael McFaul, după declanșarea conflictului din Ucraina.
”Negocierile” cu FMI au fost asumate chiar de Vlad Plahotniuc, care pe 3 și 4 mai a mers la Washington, să tatoneze terenul pentru un acord. Singura concesie făcută oligarhului moldovean a fost aceea că FMI a promis să trimită la Chișinău o echipă de experți, care însă nu a primit mandat să semneze niciun acord cu guvernul Republicii Moldova.
În aceste condiții, ajutorul financiar din România, vital pentru menținerea pe linia de plutire a guvernului de la Chișinău, este ultima soluție a puterii din Moldova.
Vladimir Plahotniuc, varianta moldoveană a Dr. Jekyll și Mr. Hyde
Consultanții și aliații europeni ai lui Vladimir Plahotniuc încearcă să promoveze în România și în cancelariile Occidentale imaginea unui pro-occidental și acreditează ideea că o ”soluția Plahotniuc” este de preferat pentru că altfel Republica Moldova ar reveni în sfera de influență rusă.
Numai că Occidentul nu uită că Plahoniuc s-a ridicat prin șantaj și cumpărare de influență.
La ultimele alegeri parlamentare din republică, Partidul Democrat acaparat de Plahotniuc a reușit să obțină 19 mandate. Astăzi, cu ajutorul valizelor de bani afirmă analiști și politicieni din Chișinău, grupul parlamentarilor din jurul lui Plahotniuc a ajuns la 57.
(Citiți și: ”Interviu Andrei Năstase – liderul DA din Moldova: Dacă Plahotniuc nu va fi înlăturat curând, atunci el va dărâma o țară. Mă refer la mai mult decât Republica Moldova”)
Criza politică declanșată în octombrie 2015 de PDM a avut ca efect demiterea prin moțiune de cenzură a guvernului condus de Valeriu Streleț, majoritatea nominalizându-l pe Vlad Plahotniuc pentru poziția de prim-ministru.
Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a respins candidatura cu următoarea motivație: „Există suspiciuni rezonabile că domnul Vladimir Plahotniuc nu întrunește criteririle de integritate necesare desemnării sale în funcția de prim-ministru, având în vedere faptul că prin Hotărârea nr. 5 din 15.02.2013 a Parlamentului Republicii Moldova, publicată în Monitorul Oficial pe data de 22.02.2013, domnului Vladimir Plahotniuc i s-a exprimat vot de neîncredere, în calitatea sa de prim-vicepreședinte al Parlamentului, aducându-i-se acuzații de implicare în activități ilegale care vin să prejudicieze imaginea Parlamentului și a Republicii Moldova.”
Condițiile impuse Moldovei și stadiul de îndeplinire
Pe lista măsurilor cerute de Bucureşti în schimbul împrumutului se află:
- Prioritizarea clară a implementării Agendei de Asociere Uniunea Europeană-Republica Moldova
- Un proces transparent și credibil care să ducă la numirea neîntârziată a Guvernatorului Băncii Naţionale, cu respectarea criteriilor de profesionalism şi integritate și care să contribuie la recredibilizarea BNM
- Stabilirea unei foi de parcurs (roadmap) pentru ajungerea la un acord cu FMI cât mai repede posibil
- Iniţierea unui pachet legislativ pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri
- Lansarea unei analize sistemice a vulnerabilităţilor din sistemul bancar şi fixarea unui calendar legislativ de corectare a acestora
- Prezentarea unui plan de actualizare şi aplicare a Strategiei de Reformare a Sectorului Justiţiei şi a Strategiei Naţionale Anticorupţie, inclusiv o evaluare a performanței Procuraturii și Centrului Național Anticorupție
- Consultarea si conlucrarea strânsă cu reprezentanții societății civile din Republica Moldova
Persoane apropiate cercurilor decizionale de la Bruxelles declară pentru cursdeguvernare.ro că solicitările formulate de Guvernul României au fost făcute la solicitarea președintelui CE Jean Claude Junker, care spera ca astfel să forțeze guvernul de la Chișinău să implementeze reformele solicitate de Comisie.
(Citiți și: ”București și Bruxelles repetă: Moldova va beneficia de sprijin financiar numai dacă se reformează”)
Ce efect au produs în Republica Moldova aceste presiuni, explică o serie de analiști:
”Din ceea ce cunosc de la Chișinău, cred că stadiul de îndeplinire a angajamentelor este undeva la 30%. Realitatea din teren au determinat Bruxelles-ul și Washington-ul să refuze solicitările de reluare a finanțărilor, ceea ce face vital pentru Plahotniuc să aibe acces la banii din România.
Lista de solicitări europene a generat prea puțină legislație și prea multe vorbe frumoase- de exemplu: agenda de asociere UE-Moldova a prilejuit recent, cu ocazia împlinirii a 100 de zile de guvernare Filip, o dezbatere parlamentară în care, de fapt, a fost discutată o analiză produsă de un ONG. Nu s-a votat nimic concret.
Apoi, a fost emisă o lege care privește Procurorul General. Insuficient, ar trebui schimbat un pachet întreg de legi ale Justiției, ar trebui modificată și Constituția.
Sigur, a fost numit un nou guvernator al Băncii Centrale. E totuși prea puțin…”, afirmă profesorul Armand Goșu.
”Există un document agreeat, atât de guvernul României cât și de guvernul Republicii Moldova, în legătură cu acest credit. Cel puțin pe partea de reformă a Justiției lucrurile au mers înainte. Sigur, sunt multe probleme nerezolvate, în special pe partea de combatere a corupției, însă încerc să privesc obiectiv lucrurile:
În primul rând, cel puțin până după alegerile prezidențiale, nu există alternativă credibilă la guvernarea Filip, acesta este răul cel mai mic în acest moment.
În al doilea rând, guvernul de la Chișinău nu se poate salva numai cu acești bani, deci este obligat să meargă înainte pe calea reformelor. Să nu uităm că banii nu ajung imediat la Chișinău. Știu că bugetul pe 2016 aprobat de Parlament nu conține această sumă, deci guvernul, Ministerul de Finanțe, ar trebui să vină cu o rectificare bugetară, astfel încât împrumutul să ajungă la Chișinău în iulie-august, dacă nu chiar mai devreme.
Cred că aceste fonduri ar trebui transferate pentru că Moldova are nevoie de stabilitate”, afirmă profesorul Radu Carp.
”În ianuarie 2016, premierul Filip a facut o vizita la Bucuresti, prilej cu care a agreat cu omologul Cioloș, o lista de 7 condiții care trebuiau îndeplinite de guvernul de la Chișinău pentru acordarea primei tranșe de 60 mil euro.
Din cele 7 conditii, una a fost îndeplinita în totalitate (prioritizarea implementarii Acordului de Asociere cu UE prin adoptarea Planului Naţional de Armonizare a Legislaţiei pentru evidenţa transpunerii actelor UE în legislaţia naţională si alta partial) și s-a organizat concurs pentru selectarea unui guvernator al BNM.
Alte condiții, cruciale pentru procesul de reforme, nu au fost indeplinite. Voi menționa doar faptul că lupta împotriva corupției sistemice nu a început. Cel mai bun exemplu: Ilan Shor, una dintre persoanele care a recunoscut prin declarație scrisă în fata procurorilor ca este implicata în furtul miliardului din banci, este liber și exercită funcția de primar al orașului Orhei.
În martie 2016, premierul Filip a realizat o vizita la Bruxelles, prilej cu care a obtinut doar critici din partea partenerilor europeni si nicio promisiune cu privire la reluarea programelor de asistenta financiara.
Trebuie menționat și faptul că oligarhul Plahotniuc a reusit sa controleze aproape total R. Moldova (prin institutii, partide, parlament, mass-media, retele de socializare). Pana in prezent sarcina acestui sistem de control a fost aceea de a mima reformele, prin adoptarea unor prevederi legale netranspuse in practica, prin distribuirea in mass-media a unor mesaje false cu privire la activitatea guvernului si chiar a oligarhului insusi (vizita in SUA).
Mai mult autoritatile din R. Moldova au inceput sa-i hartuiasca pe cei care au pariticipat la protestele Platformei DA, pe cei implicati in activitatile partidului de opozitie PAS, condus de fostul ministru, Maia Sandu. In acelasi timp, vocile critice din societatea civila sunt subiecte ale mesajelor denaturate transmise de mass-media, site-urile controlate de Plahotniuc
Cine sunt cei care au asumat guvernarea în ianuarie 2016? Cu mici exceptii sunt aceeași politicieni care s-au aflat la putere incepand din 2009: corupti, ale caror voturi pot fi usor cumparate pentru investirea unui nou guvern, santajabili prin averile care nu pot fi justificate. În spatele acestui sistem politic se afla oligarhul Vlad Plahontiuc, implicat printre altele in spalarea a 20 mld $ bani rusesti prin bancile moldovenesti, cu multiple identitati (cetatenia moldoveneasca, romana si rusa), legaturi cu mafia ruseasca.
În acest context, viitorul R. Moldova nu este unul optimist. Banii acordati de Romania vor fi folositi, probabil, pentru a asigura o stabilitate relativa pana la alegerile prezidentiale. Sunt o gură de oxigen pentru un guvern care se împrumuta cu dobanzi de 20% de la băncile private pentru a plăti salariile bugetarilor și pensiile.”, afirmă și Ileana Racheru, doctor în Științe Politice, cercetător la Institutul Diplomatic Român.
