Preşedintele Klaus Iohannis a solicitat luni reexaminarea Legii de ratificare a acordului de asistenţă financiară a Republicii Moldova.
Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale :
Legea pentru ratificarea Acordului privind asistența financiară rambursabilă între România și Republica Moldova, semnat la Chișinău, la 7 octombrie 2015 vizează ratificarea unui acord de asistență financiară rambursabilă în sumă de până la 150 de milioane de euro din disponibilitățile rezultate din procesul de privatizare, înregistrate în soldul contului curent în valută deschis la Banca Națională a României.
Asistența financiară rambursabilă este acordată Republicii Moldova pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei de stat. Împrumutul se acordă în maximum trei tranșe, iar scadența fiecăreia dintre acestea este de maximum 5 ani.
Luând în considerare Declarația comună privind instituirea unui parteneriat strategic între România și Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, semnată la București la 27 aprilie 2010 și având în vedere contextul politic actual din Republica Moldova – survenit ulterior adoptării de către Parlamentul României a legii menționate – considerăm că promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului privind asistența financiară rambursabilă între România și Republica Moldova, semnat la Chișinău, la 7 octombrie 2015, nu este oportună câtă vreme nu există certitudinea continuării procesului de reforme și respectării angajamentelor pentru implementarea Acordului de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte, semnat la Bruxelles, la 27 iunie 2014.
Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru ratificarea Acordului privind asistența financiară rambursabilă între România și Republica Moldova, semnat la Chișinău, la 7 octombrie 2015, din perspectiva considerentelor anterior expuse.
Cristian Diaconescu: România are nevoie de clarificări de la Chişinău
Preşedintele Klaus Iohannis a refuzat să promulge actul normativ privind acordarea împrumutului de 150 milioane euro în favoarea Republicii Moldova.
Atât timp cât această decizie poate fi considerată o amânare privind sprijinul pe care România l-a promis la nivel guvernamental, se pot analiza, realist, circumstanțele speciale în care se afla astăzi relațiile bilaterale dintre cele două state.
Republica Moldova traversează unul dintre cele mai critice momente din istoria sa:
- Guvernul de la Chișinău a fost înlăturat de la putere nu numai prin votul socialiştilor şi comuniștilor, dar şi cu sprijinul unui partid care, până nu demult, făcea parte din coaliția pro europeană.
- Acuzațiile de corupție endemică, la nivel de stat, devastează scena politică, ridicând semne de întrebare majore, la nivelul societății, privind modul în care mecanismul politic gestionează resursele financiare şi așa reduse ale bugetului ţării.
- Instituțiile financiare internaţionale se mențin rezervate în ceea ce privește îndeplinirea, de către Chișinău, a condițiilor necesare pentru încheierea unor noi acorduri de sprijin. Lipsesc reformele de fond mai ales în ceea ce privește funcționarea statului de drept, independența justiției şi modernizarea societății.
- În condițiile în care un miliard de dolari a dispărut din sistemul bancar, la solicitarea FMI, Băncii Mondiale şi Comisiei Europene au fost închise trei bănci de la Chișinău, s-au blocat fonduri de 45 milioane de dolari, precum şi alte resurse financiare europene.
- Nu exista nici un indiciu credibil în legătură cu orientarea viitoare a guvernului Republicii Moldova în ceea ce privește asumarea proceselor de reformă care să certifice menținerea parcursului pro european.
În aceste condiții, este evident că toate aceste clarificări sunt obligatorii. Ajutorul financiar din partea României trebuie să fie o parte a unui proiect complex, elaborat în etape, având ca finalitate necesară rămânerea Republicii Moldova pe orbita modernizării occidentale.
Astfel de teme, atât de complicate, nu se abordează într-un registru emoțional. Gesturile care se pierd în zone incerte, bântuite de corupție, nu reprezintă un ajutor efectiv de la stat la stat, ci simple exerciții de imagine.
Nici România, nici Republică Moldova, într-un moment atât de complicat pentru stabilitatea celor două state nu-şi pot permite măsuri superficiale, paleative, care nu rezolvă problemele de fond.
Premisa esențială pentru orice fel de cooperare cu Republica Moldova este exprimarea clară şi fără echivoc a voinței politice a Chișinăului de a menține parcursul de integrare europeană.
Armand Goşu: Administrația Prezidențială ar trebui să ceară un audit al politicii noastre în relația cu Moldova
Decizia Preşedinţiei României era așteptată după dărâmarea guvernului Streleț de către o coaliție ad-hoc între așa-zișii pro-ruși, Dodon și Voronin, și așa-zișii pro-europeni Ghimpu și Plahotniuc.
Este de bun simț să constați că Republica Moldova se îndepărtează de ceva vreme de la parcursul european și este o țară luată prizonieră de un singur om. Ceea ce Bucureștiul vede acum, în sfârșit, observaseră alți demnitari și cancelarii europene de multă vreme.
Cum se zice: mai bine mai târziu decât niciodată!
Ca să nu fie un simplu episod al luptei între palate, Ponta și PSD au promis ajutorul financiar iar acum Klaus Iohannis l-a blocat, putând fi acuzat populist de subminarea interesului național și de lipsă de empatie pentru frații de peste Prut, Administrația Prezidențială ar trebui să ceară un audit al politicii noastre în relația cu Republica Moldova, după 1990.
S-au cheltuit sume enorme de bani în ultimii 25 de ani, MAE și SIE au alocat resurse umane semnificative, ICR și mai înainte Fundația Culturală Română au finanțat mii de proiecte în Republica Moldova, Ministerul Educației dintr-un buget oricât de sărac a acordat mii de burse anual pentru studenții și doctoranzii din Moldova, iar ceea ce a obținut România ridică serioase semne de întrebare asupra politicilor publice în relația cu Moldova.
Ori e trădare, ori e prostie, dar vrem să aflăm și noi, de asta trebuie un audit serios al celor 25 de ani din relația București- Chișinău.
De preferat, ar trebui să-l facă oameni care se și pricep, înțeleg ce se întâmplă acolo, în fostul spațiu sovietic.
Incertitudine politică și de poziționare a Republicii Moldova
Instabilitatea politică s-a accentuat în Republica Moldova în luna octombrie, după ce Guvernul condus de prim-ministrul Valeriu Streleț, instalat în funcţie în luna iulie 2015, a primit un vot de neîncredere în Parlament.
Semnale importante legate de instabilitatea politică de la Chişinău şi de nesiguranţa privind un viitor parcurs european al Republicii Moldova fuseseră transmise încă din luna iunie, când FMI şi Banca Mondială şi-au stopat proiectele de finanţare a Republicii Moldova.
În mai 2015, Fondul Monetar Internaţional (FMI) condiţiona reluarea creditării Republicii Moldova prin lichidarea celor trei bănci (“Banca de Economii”, “Banca Socială” şi “Unibank”) implicate în furtul miliardului de dolari din sistemul bancar al ţării.
Consiliul alianţei minoritare de guvernare de la Chişinău (PLDM-PDM) s-a întrunit într-o şedinţă şi a decis exact contrariul – să iniţieze procedura de naţionalizare a “Băncii de Economii”.
Premierul Chiril Gaburici a încercat să se opună, dar peste câteva zile şi-a anunţat demisia, iar în consecinţă FMI a suspendat negocierile cu Republica Moldova.
La ultima şedinţă a precedentului guvern, condus de Chiril Gaburici, miniştrii din partea Partidului Democrat au blocat pachetul de legi privind reorganizarea Comisiei Naţionale de Integritate menit să asigure independenţa CNI, prin excluderea controlului politic – una din condiţiile prevăzute în Acordul de finanţare de către Uniunea Europeană a reformei justiţiei în Republica Moldova.
Anunţul privind asistenţa financiară acordată de România Republicii Moldova a fost făcut de fostul premier Victor Ponta pe 28 august, la Chişinău. Iniţial, premierul român a vorbit de un ajutor nerambursabil de 100 de milioane euro, banii urmând să fie folosiţi pentru continuarea proiectelor de interconectare energetică, a infrastructurii de transport, dar şi pentru extinderea SMURD şi modernizarea unor puncte de trecere a frontierei comune.
Ulterior, asistenţa financiară a fost majorată la 150 milioane euro, sub formă de împrumut. Fondurile urmau să fie folosite la plata salariilor şi pensiilor restante după ce rezerva valutară a Republicii Moldova a dispărut din seifurile băncii centrale de la Chişinău.
