Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, marți, că modificarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a fost aprobată de Comisia Europeană.
Propunerile românești de modificare au fost trimise Comisiei Europene la data de 8 septembrie.
Principala noutate adusă de această aprobare: România poate trimite acum la Bruxelles a treia cerere de plată din PNRR.
Mesajul lui Marcel Ciolacu: Am scăpat definitiv de coșmarul plafonului de 9,4% din PIB pentru pensii
„Comisia Europeană confirmă oficial că am onorat promisiunea făcută românilor, de a elimina din PNRR plafonul de 9,4% din PIB privind cheltuielile cu pensiile. Odată cu aprobarea modificării Planului Național de Redresare și Reziliență al României, de astăzi scăpăm definitiv de coșmarul introdus cu cinism în document de USR, care ar fi dus la înghețarea punctului de pensie până în 2070. Tocmai de aceea ne-am bătut să trecem prin Parlament noua lege a pensiilor, validată ca sustenabilă pe termen lung de experții Bancii Mondiale și ai Comisiei Europene, o lege care face dreptate pentru milioane de pensionari”, a scris Marcel Ciolacu pe pagina sa de Facebook.
De ce a trebuit renegociat PNRR
PNRR a trebuit modificat din două mari motive:
- Planul trebuia completat cu capitolul RePowerEU, care aduce o finanțare suplimentară de 1.440.391.220 euro
- Componenta de granturi a trebuit revizuită în scădere cu suma de 2,1 miliarde euro, întrucât România a reuşit redresarea economiei şi creştere în 2021 faţă de 2020
În paralel, Guvernul PSD-PNL a încercat să mai renegocieze detalii ale planului, dorința cea mai mare fiind aceea de a scoate din PNRR plafonul de 9,4% din PIB al cheltuielilor bugetare cu sistemul de pensii. Comisia a semnalat că este de acord cu acest lucru, dar cu condiția să fie stabilit un indicator care să lege totuși aceste cheltuieli cu pensiile de performanța economică a României.
Până în prezent, guvernul nu a anunțat care este acest indicator convenit cu Comisia Europeană.
Ce am câștigat și ce am pierdut în PNRR
Confruntate cu refuzul repetat al Comisiei Europene de a finanța finalizarea hidrocentralelor mici construite în arii protejate sau canale de irigații acoperite cu panouri fotovoltaice, autoritățile române au decis abia în august să trimită la Bruxelles un plan RePower ce conține exclusiv proiecte de eficiență energetică.
(Citește și: ”În ceasul al 12-lea, România renunță la hidrocentrale și trece în RePowerEU doar proiecte de eficiență energetică”)
Planul conține subvenții pentru achiziția de panouri fotovoltaice și elemente de stocare a energiei plus eficientizarea energetică a clădirilor.
În ceea ce privește ajustarea alocării granturilor, modificările PNRR propuse Comisiei Europene de către România afectează în mare măsură capitolele Educație și Sănătate.
Pe lista tăierilor operate de guvernanți se numără, de exemplu, 6 spitale și aproximativ 850 de laboratoare școlare. De asemenea, este diminuat numărul de unități ce vor beneficia de fonduri pentru combaterea abandonului școlar.
Ministrul Sănătății a anunțat ulterior că toate spitalele aprobate pentru finanţare de Ministerul Sănătăţii se vor construi. Cele care nu vor mai beneficia de fonduri PNRR, vor fi dezvoltate cu finanțări de la Banca Europeană de Investiţii.
Cât am atras până acum din PNRR
Noua alocare totală a PNRR este acum 28,5 miliarde euro
România a primit până acum 9,06 miliarde euro, și anume:
- 1,8 miliarde sub formă de prefinanțare în luna decembrie 2021, reprezentând 13 % din alocarea financiară inițială
- 1,9 miliarde sub formă de prefinanțare în luna ianuarie 2022, reprezentând 13 % din alocarea acordată ca împrumut
- 2,6 miliarde (prima cerere de plată) în luna octombrie 2022
- 2,76 miliarde (a doua cerere de plată) în luna septembrie 2023
Comisia va autoriza noi plăți cu condiția atingerii la nivel satisfăcător a jaloanelor și a țintelor stabilite în planul revizuit de redresare și reziliență al României, care să reflecte progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a investițiilor și a reformelor.
***
