vineri

23 februarie, 2024

7 august, 2023

Premierul Marcel Ciolacu i-a solicitat ministrului Sănătății, în debutul ședinței de guvern de joia trecută, 3 august, „schimbări profunde” la Casa de Sănătate (CNAS), sugerând chiar desființarea acesteia și înlocuirea cu o structură nouă.

Alexandru Rafila a declarat ulterior că nu s-a luat o decizie definitivă pe acest subiect, dar există deja trei scenarii de lucru privind viitorul Casei.

CNAS a devenit de câteva luni una dintre țintele predilecte ale premierului, iar președintele confederației Blocul Național Sindical (BNS), Dumitru Costin (foto), interpretează aceste ultime preocupări ca pe un preludiu al instituirii controlului politic total asupra Casei.


Miza mișcării? Bugetul de aproape 11 miliarde de euro al CNAS, explică liderul sindical.

“Probabil urmează ultima lovitură dată Casei, care acum mai are pusee de autonomie. O vor transforma într-o anexă a Ministerului Sănătății, subordonată total politicului”, a explicat Dumitru Costin, pentru CursdeGuvernare.ro.

Demn de menționat este că CNAS are conducere interimară de 2 ani și că, potrivit împărțelii de la rotativă, postul cade în zona de influență a PNL, favoritul pentru președinția CNAS fiind Andrei Baciu, actualmente secretar de stat în ministerul Sănătății.

Premierul a cerut o structură nouă, ministrul Rafila neagă că ar fi vorba despre desființare

„Domnule ministru (Alexandru Rafila – n.red.), profitde ocazie să vă solicit să începem să facem schimbări profunde și la nivelul Casei Naționale de Sănătate. Cred că este nevoie de o structură nouă și mai ales de un nou mod de lucru, bazat în primul rând pe eficiență și responsabilitate față de banii contribuabililor, a declarat Marcel Ciolacu, la începutul ședinței de guvern de joi.


Alexandru Rafila a negat vineri că ar fi vorba despre desființarea Casei: „Am auzit afirmaţia domnului prim ministru. Am văzut că în presă a apărut cu totul altceva. Eu nu am auzit niciun moment despre desfiinţarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate”.

El recunoaște însă că i s-a cerut o soluție legată de CNAS și spune că are deja câteva variante pentru reorganizarea acesteia.

„Discutăm despre chestiuni de principiu, nu discutăm despre amănunte. Ieri mi-a cerut soluţie public. Noi avem pregătite diverse variante şi asta este o decizie care necesită multe acte normative şi nu numai asta, ci şi multă muncă şi profesionalism. Este un drum, nu este o decizie”, a explicat Alexandru Rafila, vineri, într-o conferinţă de presă.

Alexandru Rafila s-a referit vineri la Israel, ca la un exemplu ce ar putea fi urmat din România.

Modelul israelian spre care privește ministrul Rafila

„Trebuie să discutăm despre modul de organziare a serviciilor sau de decontare a serviciilor și opinia mea este că întotdeauna concurența este binevenită. De exemplu, în Israel există patru case de asigurări de sănătate – toate sunt publice, să ne înțelegem, nu sunt case private.

O astfel de situație concurențială poate duce la îmbunătățirea calității serviciilor medicale. Dar, repet, discutăm de chestiuni de principiu nu discutăm încă despre amănunte”, a explicat ministrul Sănătății – Alexandru Rafila.

Rezidenții din israel pot alege unul dintre cele patru planuri de sănătate (Clalit, Leumit, Maccabi și Meuhedet), indiferent de vârstă, afecțiuni preexistente și stare de sănătate. Planurile oferă obligatoriu pachete de servicii de bază identice, însă disponibilitatea acstor servicii poate diferi în funcție de locație.

Potrivit Biroului Central de Statistică din Israel, proporția cheltuielilor private în cheltuielile totale de sănătate este de 50,2%, ceea ce o face una dintre cele mai mari rate din Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

„Tendința este clară și consecventă, rezultată dintr-o erodare a resurselor sistemului public de sănătate”, conform Administraţiei Comerţului Internaţional (A.C.I.), din cadrul Departamentului pentru Comerţ al SUA. Cheltuielile private sunt compuse din plăți pentru stomatologie (nu sunt incluse în coșul de sănătate de bază), asigurări de sănătate suplimentare, îngrijire privată, achiziții de medicamente, plăți deductibile și achiziții de echipamente medicale.

Israelul tocmai trece acum printr-o reformă ce încearcă să elimine dublarea serviciilor oferite de asigurători.

Deficit de aproape 3 mld. lei la FNUASS, în S1

Bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate (FNUASS), pe care-l administrează Casa, este construit pe venituri de 54,157 miliarde de lei, total din care 45,620 miliarde provin din contribuțiile plătite de asigurați.

Cheltuielile pentru anul în curs sunt estimate la 56,545 miliarde de lei.

Execuția bugetară la șase luni arată că veniturile s-au ridicat la 27,465, în linie cu estimarea, însă cheltuielile au fost de aproape 30,5 miliarde de lei, cu circa trei miliarde mai mari decât cele prognozate.

BNS: Scrisoare deschisă adresată premierului Marcel Ciolacu și ”tuturor oamenilor politici amnezici ai României”

Dumitru Costin, preşedintele BNS, afirmă, într-o scrisoare deschisă adresată premierului Marcel Ciolacu şi ”tuturor oamenilor politici amnezici ai României”, că a luat act cu ”nedisimulată surprindere” de solicitarea lui Ciolacu faţă de ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, privind CNAS.

Liderul BNS detaliază în scrisoare deciziile politice ce au făcut ca FNUASS să nu reușească să suporte din veniturile proprii toate serviciile de care ar trebui să se bucure cei care contribuie prin cotizațiile lor la susținerea sistemului românesc de sănătate.

Dintre cele mai importante măsuri ce au afectat bugetul Casei, comunicatul amintește transferarea colectării contribuțiilor de sănătate la ANAF, introducerea succesivă a noi categorii beneficiare de servicii sanitare fără a plăti cotizații și decontarea din FNUASS a salariilor din spitalele de stat.

Deciziile politice ce au afectat echilibrul dintre veniturile și cheltuielile FNUASS, prezentate în comunicatul BNS:

  • Fondul avea şi un Consiliu de Administraţie în care erau reprezentate toate categoriile de contribuabili (la vremea respectivă: reprezentanţi ai salariaţilor, ai angajatorilor, ai pensionarilor şi reprezentanţi ai Guvernului din diverse ministere, precum şi un reprezentant din partea Administraţiei Prezidenţiale). Se asigura astfel o funcţionare transparentă în activitatea FNUASS. Ce s-a întâmplat în timp? Un atac susţinut şi permanent la funcţionalităţile FNUASS şi, implicit, a CNAS pentru controlul politic al acestei instituţii, cât şi pentru controlul actului managerial şi al resurselor financiare ale Fondului de către mediul politic.

  • ”Nu noi, domnilor politicieni, am luat funcţia de colectare a CNAS şi am mutat-o în dreptul Fiscului. Facem menţiunea că până la preluarea de către Fisc a operaţiunii de colectare, FNUASS a închis pe excedent an de an şi nu a avut nevoie niciodată de transfer de la bugetul de stat! Dar despre toate lucrurile pe care noi le-am enunţat mai sus, probabil că aţi fost informat deja prin rapoartele făcute de ministrul sănătăţii, Alexandru Rafila”.

  • Aproape în fiecare an, ”în funcţie de interesele politice de moment”, au fost luate decizii care au vizat introducerea de noi şi noi prestaţii decontabile din FNUASS. ”Nu noi, domnilor politicieni, am adoptat acte normative în baza cărora diverse categorii de cetăţeni ai României au beneficiat şi beneficiază gratuit de prestaţii decontate de FNUASS. Un exemplu care vă preocupă momentan este reintroducerea CASS-ului la contractele de muncă ale lucrătorilor din construcţii. Decizia v-a aparţinut în exclusivitate vouă, ca guvernanţi şi oameni politici, cât şi celor din mediul de business! Aşa aţi considerat dumneavoastră că este mai bine pentru toată lumea: să plătească restul fraierilor pentru deciziile voastre politice! Iar lista celor care beneficiază gratuit de servicii din FNUASS este impresionant de lungă! Asta doar din interesul vostru politic de moment!”.

  • Amânarea ”ani în şir” a adoptării pachetelor de servicii pentru cei asiguraţi la sistemul public de sănătate, ”pentru a servi diverse interese politice sau de business ale operatorilor economici publici sau private din sănătate”.

  • Permisiunea ca medicii să lucreze și la stat și în privat. „Nu noi, domnilor politicieni, n-am reuşit până în ziua de azi să creăm un cadru legislativ coerent, ca în orele de program plătite de angajatorul public, să nu se mai permită unor angajaţi din cadrul furnizorilor de servicii publice de sănătate să recruteze clientelă pentru cilnici şi spitale private, unde, după orele de program, merg, prestează şi încasează atât din buzunarul pacienţilor, cât şi din bugetul CNAS”. 

  • Aceleași servicii oferite și de asigurările private. “Nu noi, domnilor politicieni, tolerăm vânzarea pe piaţa naţională de asigurări private de sănătate, acelor tipuri de poliţe ale căror protecţii se suprapun ca servicii cu prestaţiile oferite asiguratului de pachetul de servicii de bază din sistemul public permiţând asigurătorilor şi furnizorilor de servicii medicale cu care aceste lucrează să sugă banii atât de la asiguraţi, cât şi din FNUASS”.

  • Cheltuielile cu programele naţionale de sănătate (precum cel de oncologie, de boli cardiovasculare, de diabet, de boli rare, etc.), care trebuiau susţinute financiar din bugetul Ministerului Sănătăţii, au fost transferate la FNUASS, ”ajungând să le plătească, de fapt, tot asiguraţii”.

  • ”Nu noi, domnilor politicieni, am închis ochii la comportamentul şmecheresc al mediului de afaceri care, în lipsa unor controale coerente, nu mai acordă atenţia necesară şi nu mai investeşte suficient în condiţiile de sănătate şi securitate în muncă, astfel încât am ajuns la cifre record de concedii medicale care se decontează din bugetul FUNASS. (başca mica coruptie pe relaţia unor medici de familie cu pacienţii lor care generează concedii medicale fictive)”.

  • Decizia de a creşte salariile în sănătate s-a făcut fără o analiză de impact consistentă. ”Din acest motiv, astăzi, peste 20% din bugetul FUNASS se consumă pentru a acoperi creşterile salariale din spitale, deşi fondul de sănătate decontează serviciile prestate de acestea persoanelor asigurate. De exemplu, dintr-un total de 23 de miliarde de lei venituri în FNUASS realizate până la 31 mai 2023, aproximativ 5 miliarde de lei sunt cheltuieli alocate pentru a acoperi creşterile salariale ale personalului medical din spitale”.

****

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: