marți

4 octombrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

8 august, 2022

Germania este dispusă să accepte un compromis în ceea ce privește flexibilizarea regulilor fiscale europene – care guvernează limitele îndatorării statelor UE -, însă cere o aplicare mai strictă a acestora, în condițiile în care limitele au fost încălcate de multe state în numeroase instanțe, fără consecințe, transmite Politico.

„Flexibilitatea trebuie să meargă mână în mână cu limite clar definite și cu mecanisme îmbunătățite pentru aplicarea regulilor”, se arată într-un document de poziție elaborat de Berlin pe tema reformării Pactului pentru stabilitate și creștere.

Acesta stabilește reguli cu privire la limitele maxime de deficit și datorie, dar și măsurile pe care statele trebuie să le ia în situația în care acestea sunt depășite.


Concret, Germania dorește să aibă un cuvânt mai mare de spus cu privire la gradul de conformitate al altor țări cu regulile fiscale ale UE. Berlinul propune ca planurile fiscale naționale să fie evaluate de alte țări membre UE, nu doar de Comisia Europeană, așa cum este cazul în prezent. De asemenea, propune să se acorde Consiliului Fiscal European, un organism consultativ al Comisiei Europene, independență deplină, precum și un rol de punere în aplicare a reglementărilor.

La ce este dispusă Germania să renunțe

Documentul de poziție a fost publicat după ce ministrul german de Finanțe Christian Lindner a propus, într-un interviu acordat cotidianului german Handelsblatt, ca așa-numitele obiective bugetare pe termen mediu (MTO) ale țărilor UE să fie obligatorii.

Principala concesie la care este dispusă Germania este să renunțe la o regulă cheie care guvernează cât de repede trebuie redus nivelul datoriei. În prezent, regula prevede că statele cu datorii publice mai mari de 60% din PIB să reducă nivelul peste acel prag cu 5% pe an.

Statele puternic îndatorate, cum ar fi Italia, a cărei datorii publice este de aproape 150% din PIB, au criticat această prevedere, susținând că ar fi imposibil de realizat.


Berlinul recunoaște acum că regula impune „căi de ajustare nerealiste”.

(Citiți și: Yanis Varoufakis: Să înțelegem tragedia Germaniei – care trebuie să-și construiască un alt model economic”)

Germania se opune în continuare propunerilor Franței și Italiei de a exclude cheltuielile făcute pentru investiții verzi și de apărare din calculul plafoanelor fiscale, dar sugerează că statele membre ar putea depăși limitele de investiții ”o singură dată, pentru o categorie restrânsă”.

Italia și Franța susțin că regulile actuale inhibă investițiile

Pactul European de Stabilitate și Creștere a fost suspendat de la debutul pandemiei pentru a permite statelor membre să realizeze cheltuielile necesare combaterii crizei sanitare. Sume importante de bani au fost cheltuite pentru stimularea activității economice, afectată de restricții, iar acest lucru a însemnat depășirea limitei de deficit în toate colțurile Europei și nu numai.

Revizuirea regulilor fiscale din UE a fost solicitată în repetate rânduri de președintele francez Emmanuel Macron și de premierul interimar italian Mario Draghi, pentru a permite creșterea cheltuielilor de investiții.

Comisia Europeană a lansat la sfârșitul anului 2021 un apel oficial pentru consultări în vederea revizuirii cadrului de guvernanță economică al UE. Comisia își propune să evalueze în ce măsură reguli precum încadrarea într-un deficit de 3% din PIB, respectiv menținerea nivelului datoriei publice la sub 60% din PIB mai sunt oportune în actualul context economic.

Cele două procente amintite mai sus au ghidat politicile economice și fiscale ale ultimelor două decenii, au avut un impact semnificativ asupra nivelului investițiilor, au creat alianțe și disensiuni în rândul statelor UE și au dus chiar la mișcări sociale, pe fondul măsurilor de austeritate impuse în anumite țări pentru încadrarea în țintele europene.

CE a demarat revizuirea oficială a regulilor

În cadrul acestei ample revizuiri, Comisia își propune și simplificarea Pactului pentru stabilitate și creștere care a devenit atât de complex încât este înțeles de puțin specialiști, în totalitate. Ceea ce a început în 1997 cu două reglementări și o rezoluție de 12 pagini s-a multiplicat de mai multe ori și este însoțit în prezent de un manual de 108 pagini, actualizat anual de Comisie.

Scopul principal al pactului este de a proteja moneda unică europeană prin ținerea sub control a datoriilor guvernamentale, în contextul în care zona euro are o singură politică monetară, dar 19 politici bugetare.

Pericolul unor politici fiscale variate în cadrul unui singur bloc monetar a devenit dureros de evident în 2010, când Grecia a dezvăluit că a mințit în legătură cu nivelul real al datoriilor sale, declanșând o criză la nivelul zonei euro.

Pactul a fost atacat de trei ori până acum: în 2005 când Franța și Germania nu au acceptat să li se aplice și lor regulile, în 2011 și în 2013 în timpul crizei datoriilor suverane din zona euro.

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Problema nu se rezolva cu reguli ( pe care nu le respecta nimeni ) . Se obțin rezultate doar și exclusiv prin limitarea accesului la noi credite.
    De la max 3 % PIB deficit, a fost ajuns la 11 % PIB în pandemie ( Italia) și 10 % PIB ( Romania ).
    Oricum, 3 % e o cifră scoasă din burta.
    Cu o creștere de doar 1,5 % a PIB ( să zicem) deficitul de 3 % produce egal creștere de datorie publică atât în procente cât și în sume reale.
    Doar limitarea voită, planificată anticipat, a accesului la credite poate obliga țarile să facă ordine în propriile bugete.
    Vezi cazul României unde deși e in act procedura UE pentru deficit excesiv ( din perioada pre pandemie ) , nu exista nici o reformă a bugetului de stat.
    Din contra , cresc voios cheltuielile bugetare.
    Pactul fiscal e un alt faliment sonor a UE.
    Ca politica externă , economia verde dar se tace .
    Timpul trece , leafa merge.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

  1. Problema nu se rezolva cu reguli ( pe care nu le respecta nimeni ) . Se obțin rezultate doar și exclusiv prin limitarea accesului la noi credite.
    De la max 3 % PIB deficit, a fost ajuns la 11 % PIB în pandemie ( Italia) și 10 % PIB ( Romania ).
    Oricum, 3 % e o cifră scoasă din burta.
    Cu o creștere de doar 1,5 % a PIB ( să zicem) deficitul de 3 % produce egal creștere de datorie publică atât în procente cât și în sume reale.
    Doar limitarea voită, planificată anticipat, a accesului la credite poate obliga țarile să facă ordine în propriile bugete.
    Vezi cazul României unde deși e in act procedura UE pentru deficit excesiv ( din perioada pre pandemie ) , nu exista nici o reformă a bugetului de stat.
    Din contra , cresc voios cheltuielile bugetare.
    Pactul fiscal e un alt faliment sonor a UE.
    Ca politica externă , economia verde dar se tace .
    Timpul trece , leafa merge.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

13 state membre UE au semnat o scrisoare prin care solicită Bruxelles-ului să propună un plafon de preț la gaz la reuniunea miniștrilor UE de energie de săptămâna

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: